RECENZIE MANGA: CRIMSON SPELL (VRAJA PURPURIE) DE YAMANE AYANO

Atenție! Această recenzie conține spoilere minore la întreaga serie!

Pentru noi cei de generație mai veche într-ale BL-ului, mereu există acele serii care ne-au marcat și au rămas cu noi de-a lungul anilor. După ce a început traducerea și publicarea de manga și în limba engleză, și după ce mi-am permis să comand lucruri din vest (Book Depository, încă îți duc lipsa…), una dintre primele serii pe care am început să o achiziționez a fost „Crimson Spell”.

O știam de mult, o citeam din scanlations. Am fost fană Yamane Ayano de când am pus mâna pe primele capitole din „Finder” („ViewFinder”, la vremea aceea), descărcate într-un net café de pe mIRC și copiate pe dischetă, ca și contrabanda care era la vremea respectivă. Nu vă spun câte ore am petrecut pe comunitățile dedicate acestei mangaka pe LiveJournal, e secret. 😊

„Crimson Spell” (クリムゾン・スぺル) este cea de-a doua serie de mai multe volume scoasă de Yamane-sensei. A apărut drept foileton în revista Chara Selection între 2004 și 2021, iar în engleză a apărut mai întâi sub licență Kitty Media (Media Blasters), iar apoi sub licență SuBLime (Viz Media). A mai fost tradus în limbile în germană, spaniolă, italiană, franceză… posibil și altele de care nu știu eu.

Ultimul volum, cu numărul 7, a apărut în Japonia în anul 2021, iar în limba engleză în aprilie 2025. L-am așteptat ceva vreme, au fost probleme cu licența în mai multe limbi pentru acest prețios volum. Nu că nu-l citisem ca și scanlation (traduceri făcute de fani și postate pe net), dar personal îmi place să achiziționez în print favoritele mele de câte ori se poate. Sunt eu minimalistă, dar nu și când vine vorba de cărți.

Din colecția personală FeiLong_Lover, cele 7 volume în toată splendoarea.

Haideți să vedem puțin despre ce e vorba în poveste, prima oară, pentru cititorii nefamiliarizați și cititoarele nefamiliarizate.

Manga-ul nostru are loc într-o lume de inspirație fantasy, iar protagoniștii sunt Vald (Valdrigir Alsveith), prințul moștenitor al regatului Alsveith, și Havi (Halvir Hroptr), un vrăjitor din satul Celeasdeile care trăiește în exil. Pentru a-și salva regatul de un atac al demonilor, Vald ia decizia de a mânui sabia blestemată Yug Verlind. Prețul pe care îl plătește este că se va transforma în fiecare noapte într-un demon. Pentru a rupe blestemul, pleacă în căutarea vrăjitorului Havi.

Protagoniștii noștri, vrăjitorul Halvir și prințul lui, Valdrigir.

Havi, colecționar avid de obiecte vrăjite ciudate și creaturi magice, e de acord să ridice blestemul în schimbul sabiei – însă rămâne fermecat de demonul care se trezește în locul lui Vald în fiecare noapte și decide să creeze o legătură între el și demon, pentru a-l calma și pentru a putea utiliza energia vitală a acestuia. Legătura este evident una sexuală (avem de-a face cu yaoi pur, 18+, încă din primul capitol). La început. Vald nu își amintește nimic dimineața, însă pe parcurs începe să se întrebe de unde provin sentimentele acestea ciudate pe care le are față de vrăjitorul nostru cu pletele albe.

Vă asigur că demonul Vald este mult mai nesătul decât prințișorul. Dacă nu face sex în fiecare noapte, devine și foarte posesiv…

Călătorind împreună pentru a găsi un mod de a rupe blestemul, eroii noștri întâlnesc evident și alte personaje care îi vor însoți: Rulca (nume inițial Leithregveel), o bestie spirituală și fost familiar al unui vrăjitor pe care Vald și Havi îl salvează dintr-un mausoleu și care se atașează de Vald; Halrein, un vrăjitor trimis de maeștrii din Celeasdeile să recupereze niște prețioase volume pe care Havi le-a „împrumutat” când au vizitat satul vrăjitorilor; și Mars, un spadasin pribeag și fosta gardă de corp a prințului Abel din Imperiul Zenedoura, către care se îndreaptă eroii noștri.

În roluri de antagonist sau anti-erou: Limris, fost consul al Imperiului Zenedoura, care și-a pierdut memoria și a zăcut prizonier până când Vald l-a eliberat; Asterdol, mag la curtea fostului împărat din Zenedoura, care se presupune că a creat Yug Verlind; Gileh și Mr. Monkey, doi dintre servitorii acestuia; și, desigur, misteriosul nostru antagonist principal pe care îl intuim, dar nu îl vedem până la bătălia finală.

Mențiune specială: Halceles, maestrul lui Havi și Halrein, care a avut o legătură specială (și sexuală, evident) cu Fleivangr Alsveith, strămoșul lui Vald, primul rege blestemat să se transforme în demon,. Halceles a fost și el prezent la crearea sabiei blestemate și a fost cel nevoit să îl ucidă pe Fleivangr atunci când a pierdut controlul și a lăsat demonul să îl domine și să ucidă persoane nevinovați.

Și acum că v-am prezentat personajele relevante, să revenim la recenzia propriu-zisă, nu vreau să vă plictisesc.

Ce mi-a plăcut:

• Recunosc că mie îmi place ca manga să fie frumos desenat și cu un fir narativ bine dezvoltat, dacă se poate. Această serie m-a prins, pentru mine le are pe toate. Yamane-sensei desenează divin, iar in format tankobon (volum) au fost adăugate detalii care nu apar în versiunea foileton (și, implicit, în scanlation). Povestea e frumoasă, antagonistul nu este evident chiar de la început, din volumul 5 încolo începi să-ți schimbi părerea despre anumite personaje, poziționarea lor și motivațiile. Personajele sunt complexe și bine conturate, se vede o evoluție clară pe parcursul poveștii. Îmi place când personajele nu sunt statice.
• Are final fericit. Contează mult, pentru mine, atunci când evadez în lumea lecturii, să știu că există dragoste și bine. Nu mai gust drama așa cum o făceam altă dată.
• Felul în care mangaka a ales să creeze balanța de putere. Havi cel cu pletele-n vânt e seme (top), iar Vald este un uke (bottom) chiar și în formă demonică, chit că se pare că-i place să top from the bottom.

Nu-i așa că le stă bine împreună? 

• Trebuie să îi mulțumesc lui Yamane-sensei pentru toate trope-urile (teme recurente într-un gen de media) din acest manga. Enumăr câteva, sigur mai îmi scapă: tentacule, plante cu proprietăți afrodisiace, threesome (cu Havi, Vald demon și Vald prințul – puncte bonus pentru ca face sens în narațiune), sex în public, travesti (Vald, de 2 ori!), gelozie (la mai multe persoane), dragoste neîmpărtășită, triunghi amoros, ne-am întâlnit în trecut și nu ne amintim, vreau să-ți fur iubitul, dub-con și non-con (viol).
• Nu s-a lungit la un număr nesfârșit de volume. S-a oprit când trebuia, povestea nu a suferit nenumărate devieri de la subiect (sincer, asta a oftică la „Finder”, seria mai populară a aceleiași mangaka).

Niște travesti nu strică niciodată…

La ce se mai putea lucra:

• Traducerea în engleză a numelor pe mine m-a cam terminat psihic. Noroc că le-au pus porecle mai simple.
• Uneori m-a cam pierdut firul narativ, deși până la final l-am descurcat cumva și majoritatea lucrurilor s-au clarificat. Antagonistul principal a apărut doar spre final, deși din câte spunea Yamane-sensei în notele de autor a rescris de câteva ori firul narativ.

Dacă ar fi să dau un verdict final, recomand această serie tuturor iubitorilor și iubitoarelor de fantasy, de yaoi cu scene de sex frecvente și de bărbați desenați în stil bishonen. Iubitoarele de bărbați cu păr lung vor aprecia în mod deosebit părul vrăjitorilor (și nu numai). Avem și dragoni, animale fantastice, demoni și un fel de îngeri. Avem și scene steamy. Și, desigur, au apărut toate volumele – nu trebuie să mai așteptăm cu sufletul la gură după următorul (eu am așteptat….).

Ca de obicei, țineți cont că acestea sunt păreri personale, e posibil ca voi să vedeți cu totul altfel lucrurile. Vă invit la discuții constructive în comentarii. 😊 Sau, dacă vă place, poate la o conversație despre momente și/sau personaje favorite, cine știe?

A voastră cu drag,

FeiLong_Lover