Fie că știau sau nu că era un truc, galeria a izbucnit instantaneu. Bărbatul cu ochelari cu rame negre și-a îngustat ochii cu îngâmfare.
Amane a simțit un val de furie, dar nu a lăsat să se vadă. În schimb, l-a întrebat pe bărbatul din fața lui:
– Deci? Ce vrei să fac?
Bărbatul și-a ridicat podul ochelarilor cu degetul mijlociu și a spus:
– Un sărut. Sărută-mă pe buze.
– Un sărut?!
Amane și-a încruntat ușor sprâncenele în timp ce se gândea. Dacă ar refuza aici, ceilalți doi nu ar sta liniștiți. Ar putea câștiga o luptă trei contra unu. Dar adversarii lui erau Alfa. A ataca primul într-o situație în care puterea lor era necunoscută era un pariu riscant. Salonul VIP era probabil izolat fonic. Chiar dacă ar fi strigat, ajutorul nu ar fi venit.
(Cred că nu am de ales.)
Deoarece venise singur, acest nivel de risc fusese luat în calcul de la început.
Amane și-a tras scaunul înapoi și s-a ridicat în picioare, mergând spre bărbatul cu ochelari cu rame negre, care era încă așezat. Ținându-și respirația, s-a aplecat și și-a apropiat încet buzele. Plănuise să le atingă doar pentru scurt timp și să se îndepărteze. Dar când brațul i-a fost apucat din senin, a tresărit. Înainte să-și dea seama, brațul i-a fost smuls, iar contactul dintre buzele lor s-a adâncit.
– Mmm… Aah…
În timp ce Amane se străduia să se despartă de sărut, cineva l-a apucat de la spate, prinzându-l într-o strânsoare. În timp ce era distras de acest lucru, sărutul era întrerupt. Dar apoi bărbatul cu ochelari cu rame negre a forțat gura lui deschisă cu degetele. Amane a strâns din dinți pentru a rezista. Dar persoana care îl ținea din spate i-a tras puternic umerii înapoi. Brațele i-au scârțâit dureros la articulații și nu s-a putut abține să nu strige:
– Ah!
În acel moment, un obiect mic și solid era introdus în gura lui deschisă. După forma sa rotundă, era clar o pastilă.
Realizând că era un medicament, Amane a încercat să o scuipe imediat. Dar pastila i s-a lipit de limbă și nu se mai desprindea. Mișcându-și disperat limba pentru a încerca să o dezlipească, un bărbat cu părul lung, care îl înlocuise pe bărbatul cu ochelari, a apărut în fața lui. Bărbatul cu părul lung avea în mână o sticlă de apă minerală. A luat o înghițitură, apoi l-a apucat pe Amane de bărbie și și-a lipit buzele de ale sale. Apa era apoi introdusă cu forța în gura lui Amane.
“…”
Apa i-a intrat rapid în gât și, înainte ca el să-și dea seama, trupul său a înghițit-o în mod reflex. Sângele i-a înghețat. A căutat frenetic cu limba în interiorul gurii. Dar pastila dispăruse deja fără urmă.
(La naiba… am înghițit-o.)
Trebuia să o vomite înainte să fie digerată în stomac – dar nu putea, pentru că persoana din spatele lui încă îl ținea în priză.
– Dă-mi drumul… ticălosule!
Amane și-a scuturat violent trupul dintr-o parte în alta, luptându-se să se elibereze.
– Nu te zbate. Nu vrei să fii rănit, nu-i așa?
Vocea din spate i-a dat de înțeles lui Amane că persoana care îl ținea în brațe era bărbatul blond tuns scurt. În ciuda staturii sale mici, forța sa era incontestabilă – forța unui Alfa, desigur.
– Da, e mai bine să nu te zbați. Dacă te exciți, drogul își va face efectul și mai repede, a zâmbit bărbatul cu părul lung din fața lui.
– Hei… ce m-ai determinat să înghit?
– Tipul ăsta e chirurg. El poate pune mâna pe lucruri cu acțiune rapidă.
Bărbatul cu părul lung a trecut cu ușurință un braț în jurul umărului bărbatului cu ochelari cu rame negre.
– Deși este chirurg estetician, ca să fiu mai exact.
Bărbatul cu părul blond a glumit, iar bărbatul cu ochelari și-a umflat pieptul cu mândrie:
– Este o profesie nobilă care urmărește frumusețea eternă.
– Nu că ai avea nevoie de vreo umplutură, totuși, micuțule Omega. Ei bine, ajunge cu încălzirea. Mi-a plăcut distracția. Dar e timpul pentru adevăratul spectacol. Să vedem cât de mult te poți distra cu mine.
– Ticălosule…
Amane a încercat să înainteze, chiar dacă asta însemna să-l tragă după el pe bărbatul cu părul blond. Dar nu reușea să aibă forță în talie sau în picioare. Era ca și cum craniul i-ar fi fost umplut cu pietricele grele. Și deodată, capul i se părea că şi cântărește o tonă. Vederea i s-a întunecat.
Ultimul lucru pe care l-a văzut Amane înainte de a-și pierde cunoștința era zâmbetul strâmb și batjocoritor al ochelarilor cu rame negre și al bărbaților cu părul lung, chipurile lor deformându-se în vederea lui încețoșată.
10 comments
-
-
Mă bucur că ţi-a plăcut povestea şi mulţumesc pentru fiecare comentariu lăsat, Paula!🥰
Mi-a plăcut foarte mult cartea.❤️❤️
Mi-au plăcut personajele, cum fiecare a gasit in celalalt “piesa lipsa” ce le completa viata, mi-a plăcut ideea de Alpha protector și iubitor.
Mulțumesc pentru traducerea frumoasa, aceasta a făcut cartea un deliciu. ❤️❤️❤️-
Mulţumesc frumos pentru acest comentariu emoţionant.❤️❤️❤️
Am descoperit nuvelele/romanele de pe blog . N-am știut de existența lor până acum. Sunt încântată. În ultimul timp citesc mai mult decât vizionez filme, iar de lumea Omegavrse, m-am îndrăgostit. Așa că, am și început un roman terminat de-aici de pe blog, ”Chemarea dorinței”. Am terminat capitolul 3. Viață grea a celor săraci, ca peste tot, de altfel. Dar, se adeverește că ”dacă ai carte, ai parte”. Sunt nerăbdătoare. Mulțumesc tare.
-
Ne bucurăm că aţi descoperit web novelurile de pe acest Blog şi că v-aţi îndrăgostit de Omegaverse. Vă dorim lectură plăcută şi multă sănătate! 💕💕💕
Am ajuns la final. Frumos și plin de speranță final. Mi-au plăcut personajele principale, mi-a plăcut tăria de caracter (dobândită de-a lungul vieții) a lui Omega Amane și devotamentul plin de iubire al lui Alfa Kouki față de sufletul lui pereche . Am admirat cum încearcă ei să schimbe lumea, cu dedicare , speranță și iubire. Frumos! Mulțumesc de traducere.
-
Şi noi mulţumim pentru comentariu şi încurajare. Ne bucurăm că v-a plăcut. 🥰🥰🥰
în sfârșit te-am găsit,habar nu am avut ca Rainbow are și cărți și…surpriza ,sa fie cărțile care îmi plăceau mie,,dincolo,,.
nu am fost eu atenta sau poveste scrisa de tine încă nu ai postat-o?-
Acest web novel se află pe Rainbow Love, secţiunea Blog în format complet.
Leave a Reply
-
Gradinaru Paula -
Multumesc pentru cartea asta frumoasa.Amane a recunoscut ca Kouki e sufletul pereche al lui,dar n-a spus-o cu voce tare Noroc ca partenerul lui il iubeste asa cum este si-l accepta.Multumesc