THE NEXT PRINCE: CĂDERE REGALĂ SUB GREUTATEA AMBIȚIEI

Cu o producție fastuoasă și o premisă intrigantă, The Next Prince s-a anunțat ca o mare promisiune în universul BL-urilor thailandeze. Îmbinând intrigi politice, o poveste de dragoste lentă și un decor regal captivant, părea că ar putea fi o operă de artă vizuală, dar, din păcate, doar atât a fost: un basm frumos pe jumătate, care s-a transformat rapid într-o poveste de succes pierdut. Ambițiile mari nu sunt suficiente atunci când o poveste nu știe ce vrea să fie, iar The Next Prince a eșuat cu grație la fiecare colț al drumului.

PRODUCȚIE IMPECABILĂ, DAR FĂRĂ SUBSTANȚĂ
Să începem cu partea bună, adică producția. Este evident că s-a investit enorm în decoruri, costume și detalii vizuale. Palatul regal, costumele de epocă și coregrafia luptelor cu spada sunt spectaculoase și fac din fiecare episod o adevărată plăcere pentru ochi. Totuși, din păcate, ceea ce ar fi putut fi un succes complet din punct de vedere estetic este contracarat de o lipsă de profunzime narativă și de un haos de personaje care se pierd într-o poveste care se vrea prea mult.

Prințul Khanin și loialul său gardian Charan, personajele principale din The Next Prince

În ceea ce privește interpretarea, avem o mare dezamăgire. Zee Pruk, în rolul lui Charan, este cu siguranță punctul forte al seriei. A fost impresionant, cu o interpretare plină de nuanțe și o prezență care a reușit să țină totul împreună chiar și în momentele cele mai slabe ale poveștii. Charan este un personaj complex, prins între datorie și dragoste, și Zee reînvie acest conflict cu fiecare scenă în care apare. E clar că Zee a dat tot ce a avut mai bun și a ridicat, fără îndoială, standardul întregii serii.

Însă NuNew, în rolul lui Khanin, nu reușește nici măcar să fie la același nivel. Personajul său ar fi trebuit să fie în centrul atenției, dar interpretarea lui este complet lipsită de substanță emoțională. Khanin nu doar că rămâne un personaj plat, dar și scenele sale cu Charan sunt adesea incomode, iar chimia dintre ei se simte mai mult ca o forțare decât o iubire autentică.

POVESTEA: PREA MULT ȘI PREA PUȚIN

Ce s-ar fi putut transforma într-o poveste solidă, plină de dramă și tensiune, ajunge doar o colecție de sub-ploturi neterminate, fără un fir narativ clar

The Next Prince se vrea o poveste complexă, dar în realitate ajunge să fie un amalgam de idei nefinisate. Cu șase fire narative majore – fiecare dintre ele conținând emoții mari și conflicte importante – seria pur și simplu nu reușește să le gestioneze corespunzător. Avem de-a face cu o poveste de autodescoperire a lui Khanin, un turneu regal pentru succesiune, o relație de dragoste între Khanin și Charan, o agenda politică feministă dusă de Ava, o poveste toxică și tragică între Ramil și Paytai, și, desigur, o paletă de secrete și trădări din palat. Și asta, toate, într-un timp limitat de 14 episoade.

Net și JJ – Prințul Calvin și Jay

Povestea se plimbă rapid între aceste subiecte, lăsând totul doar la suprafață, fără să se aprofundeze cu adevărat în niciunul dintre ele. Ce s-ar fi putut transforma într-o poveste solidă, plină de dramă și tensiune, ajunge doar o colecție de sub-ploturi neterminate, fără un fir narativ clar. Sub-ploturile, precum mișcarea de reformă a Avei și poveștile secundare ale lui Calvin și Jay, sunt lăsate să se estompeze și să dispară complet pe măsură ce seria înaintează. Un adevărat eșec de structură narativă.

CONFUZIA GENURILOR: O POVESTE CARE NU ȘTIE CE VREA SĂ FIE

Povestea nu reușește niciodată să aleagă o direcție și nici să-și onoreze promisiunile

Una dintre marile probleme ale seriei este confuzia de genuri. La început, The Next Prince te face să crezi că va fi o poveste de dragoste regală – un basm, poate chiar o poveste idilică între un prinț și un gardian. Dar pe măsură ce fiecare episod adâncește politica, drama, trădările și secretele de palat, seria își pierde cu totul identitatea. Romantismul este dat la o parte pentru a face loc unui political thriller, dar nici acest lucru nu este bine realizat.

Așa că rămâi confuz, nesigur ce ar trebui să urmărești. Dacă vrei o poveste de dragoste romantică, ești lovit de o politică greoaie. Dacă vrei politică intensă și intrigă, ești bombat cu momente de „romantism” neclar. Între toate acestea, povestea nu reușește niciodată să aleagă o direcție și nici să-și onoreze promisiunile.

Prințul Khanin se implică în protestele împotriva abuzurilor industriei miniere

RAMIL ȘI PAYTAI: O POVESTE DE DRAGOSTE AUTENTICĂ ÎNTR-O LUME FALSĂ

Jimmy și Ohm au reușit să se ridice la înălțimea provocărilor lor, având o performanță notabilă în rolurile lor. Jimmy, în rolul lui Ramil, a știut să adâncească relația sa cu Paytai, iar Ohm, în rolul lui Paytai, a reușit să aducă o complexitate rar întâlnită

Într-o mare de relații nesigure și dinamici problematice, relația dintre Ramil și Paytai este o rază de lumină. De-a lungul seriei, Ramil evoluează într-un mod impresionant, trecând de la a fi un tânăr prins în capcana ambițiilor și puterii, la a înțelege că iubirea și loialitatea sunt mai importante decât orice tron sau schemă politică. Alegerea lui de a fi cu Paytai, în ciuda presiunilor din jur, este un moment de maturitate emoțională reală, ceva ce multe dintre celelalte personaje nu reușesc să facă.

Jimmy și Ohm – o surpriză extrem de plăcută

Însă chiar și aici, seria păcătuiește prin lipsa de explorare profundă a acestei relații. Ar fi meritat mai mult timp și atenție, dar, în loc de asta, rămân doar câteva secvențe emoționante ce lasă mult loc pentru mai mult.

CHAKRI:EROUL TĂCUT CARE ÎNCEPE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 O veritabilă perlă într-o mare de incoerență

Un alt personaj care iese în evidență, nu prin forță, dar prin rațiune, este Chakri. Într-o poveste plină de trădări și decizii pripite, Chakri este cel care rămâne constant și își face alegerile pe baza iubirii și loialității. Este, fără îndoială, singurul personaj care păstrează echilibrul în această poveste clătinată. Deciziile sale sunt, de multe ori, mai înțelepte decât ale multor altor monarhi din regat, iar finalul seriei ar fi fost de neimaginat fără aportul său. Chakri reînvie, practic, speranța că oamenii din regat pot să își asume responsabilități și să facă alegeri corecte. O veritabilă perlă într-o mare de incoerență.

Chakri, majordomul simpatic care are grijă de Prințul Khanin

REGELE ȘI PRINȚII MOȘTENITORI: O LECȚIE DE EȘEC PĂRINTESC

Prinții moștenitori – niște eșecuri complet imature: incapabili să își împlinească rolul de lideri și să își ghideze urmașii spre succes

Și acum să vorbim despre adulți, cei care ar fi trebuit să modeleze destinul acestui regat. Regele este un personaj care pur și simplu nu înțelege ce înseamnă să conduci un regat sau să îți înveți fiii despre responsabilitate. Prinții moștenitori, în schimb, sunt niște eșecuri complet imature: incapabili să își împlinească rolul de lideri și să își ghideze urmașii spre succes. De unde ar învăța ei ce înseamnă să fii tată sau lider, când chiar Regele a eșuat lamentabil în acest sens?

Regele și Prinții Moștenitori

Fiecare dintre prinții moștenitori, chiar și Khanin, suferă din cauza unui model paternal eronat, iar alegerea finală a lui Khanin de a abandona tronul pentru o viață departe de regat este, pur și simplu, o renunțare lamentabilă la orice fel de responsabilitate. Un regat condus de oameni care nu au învățat nici măcar esențialul despre leadership.

FINALUL: O MARE DEZAMĂGIRE
Iar finalul… Oh, finalul. Este evident că seria nu știa cum să încheie toate firele narative. Khanin pleacă în Londra, abandonând un regat pe care nu și-a dorit niciodată să-l conducă. Un final brusc, ilogic și de o falsitate greu de digerat. Povestea Avei și a altor personaje este abandonată fără o concluzie clară, iar regatul rămâne într-o stare de haos continuu.

VERDICT: O POVESTE VISATĂ, DAR NEREUȘITĂ
The Next Prince este o serie care arată spectaculos, dar care ratează complet la nivel narativ. Performanțele sunt neregulate, personajele nu sunt dezvoltate corespunzător, iar povestea nu știe ce vrea să fie. Deși există momente de adevărată magie în relația dintre Ramil și Paytai și în evoluția lui Chakri, seria se pierde într-o mare de confuzie. Dacă vrei o poveste de dragoste regală sau un thriller politic bine făcut, The Next Prince nu este ceea ce îți trebuie.

PRODUCȚIA STRĂLUCITOARE, DAR CU O PUNTE FRAGILĂ
Fără îndoială, producția a fost un spectacol vizual, cu decoruri somptuoase și costume regale, toate bine coregrafiate pentru a impresiona publicul. Totuși, acest focus exclusiv pe estetică a dus la o mare neglijență în dezvoltarea personajelor și în direcția actorilor. În loc să se asigure că actorii sunt ghidați corespunzător, echipa de producție a fost prea preocupată de cum arăta totul pe ecran, uitând de esențialul: crearea unor personaje coerente cu o interpretare solidă.

ACTORII – CĂZUȚI VICTIME ALE AMBIȚIEI NEAJUTORATE

Marea problemă este că, în loc să fie îndrumați să dezvăluie întreaga complexitate a personajelor, actorii au fost doar lăsați să joace din inerție, fără o viziune regizorală clară

Într-o producție de asemenea amploare, actorii trebuie să primească susținere constantă, mai ales când vorbim de roluri cu o încărcătură emoțională atât de mare. Aici intervine problema principală – NuNew, Zee Pruk, Jimmy, Ohm au fost plasați în fața unor roluri extrem de complexe, dar au fost lăsați de multe ori să se descurce singuri. Marea problemă este că, în loc să fie îndrumați să dezvăluie întreaga complexitate a personajelor, actorii au fost doar lăsați să joace din inerție, fără o viziune regizorală clară. În altă perspectivă, Net și JJ au avut de interpretat roluri mult mai simple și care au trecut aproape neobservați în nebunia momentului.

În special NuNew a fost neajutorat, iar Khanin a rămas un personaj superficial și de neînțeles în mare parte din serie. Cu toate acestea, Jimmy și Ohm au reușit să se ridice la înălțimea provocărilor lor, având o performanță notabilă în rolurile lor. Jimmy, în rolul lui Ramil, a știut să adâncească relația sa cu Paytai, iar Ohm, în rolul lui Paytai, a reușit să aducă o complexitate rar întâlnită. Ambii au demonstrat mult mai multă profunzime emoțională decât alți actori din distribuție, fiind capabili să navigheze prin momentele dificile ale personajelor lor.
Este o poveste care promite mult, dar nu livrează aproape nimic. O lecție despre cum prea multe idei pot duce la un eșec monumental atunci când nu sunt tratate cu suficientă atenție.

În ciuda slăbiciunilor regizorale și a unor interpretări mediocre, este important de menționat că anumite personaje secundare au fost remarcabile și perfect pregătite, aducând un plus de profunzime și credibilitate în poveste.

Ballchon, în rolul Chakri, a fost absolut impecabil, reușind să aducă un echilibru perfect între înțelepciunea unui lider și vulnerabilitatea unui tânăr prins într-o lume politică imprevizibilă. Chakri a fost o adevărată revelație, iar performanța lui Ballchon a fost o gură de aer proaspăt într-un univers haotic.

Kris, în rolul Ava, a dat viață unei feministe curajoase care luptă pentru schimbare într-o societate profund patriarhală. Ava a fost un personaj solid, cu un arc narativ bine gândit, iar Kris a interpretat-o cu multă intensitate, reușind să-și construiască rolul cu măiestrie.

Ava, prințesa care luptă pentru egalitatea de gen

Nhing, în rolul Regele Emmaly, a avut o performanță memorabilă ca monarh prins între tradiție și modernizare. Regia poate că nu a fost la înălțimea acestui personaj, dar Nhing a reușit să își păstreze autoritatea pe tot parcursul seriei, oferind o prezență impunătoare.

De asemenea, Tom, în rolul tatălui lui Khanin, și Bie, în rolul tatălui lui Ramil, au adus o gravitate emoțională rar întâlnită în seriale de acest tip, fiind perfect pregătiți pentru a construi personaje care arătau vulnerabilitatea autorității și complexitatea relațiilor familiale.

Nino, ca tatăl Avei, a interpretat un personaj profund reținut, cu o adâncă înțelegere a conflictelor interioare ale propriei fiice, iar Wit, în rolul prințului fără moștenitor, a oferit o interpretare solidă și de impact, ce a reușit să adâncească drama politică a regatului.

Aceste personaje și interpretările lor au ajutat la ridicarea serialului, fiind o reală salvare într-un context regizoral care a ratat multe dintre notele cheie ale poveștii.

REGIA LUI AOFTION: O lipsă de viziune care a dărâmat totul
Regia lui 📌Aoftion nu a reușit să construiască o atmosferă coerentă și nici să crească performanțele actoricești la nivelul lor maxim. Aoftion a părut mai concentrat pe aspectul vizual decât pe dezvoltarea personajelor, iar acest lucru a avut un impact major asupra coerenței narativului. Deși regizorul a reușit să creeze câteva momente de intensitate vizuală, legătura dintre actorii din fața camerei și cei din spatele camerei a fost prea slabă pentru a transforma The Next Prince într-un succes deplin.

CONCLUZIE

The Next Prince a fost un carusel de idei și teme care nu s-au concretizat niciodată complet. Fiecare fir narativ – de la întoarcerea lui Khanin la moștenirea tronului până la drama personală a fiecărui personaj – a rămas îngropat sub greutatea unei structuri narative prea încărcate și a unei regii care nu a reușit niciodată să le lege într-un mod coerent. În loc să găsească un echilibru între politica palatului și romantismul său central, serialul a devenit, în multe momente, o încărcătură prea mare de subiecte și teme, fără a le oferi în mod satisfăcător o încheiere.

În final, The Next Prince a fost o mare oportunitate ratată. A avut toate ingredientele pentru a deveni o serie de referință în genul BL: o poveste de dragoste complexă, intrigi politice interesante și o producție de excepție. Însă, lipsa de sprijin regizoral și structura narativă prea ambițioasă au făcut ca aceste elemente să se piardă într-un amestec de scenarii neterminate și performanțe incomplete. Dacă echipa de producție ar fi acordat mai multă atenție actorilor și dezvoltării lor, poate că am fi avut o poveste mult mai bine închegată și cu adevărat memorabilă.

📺Serialul The Next Prince poate fi vizionat pe IQIYI. Îl găsiți și cu subtitrare în limba română pe 📌Rainbow Love, byUnika și Pagini din Thailanda.