Volumul 4, R 9, Partea 8
Acum că se menționa acest lucru, Kazusa își aminti că detectivul responsabil și subordonații săi aveau toți un comportament similar, zgomotos și dur – și că, de fapt, erau destul de agresivi.
Era clar că nu avea să fie ușor.
(Dar nu am de ales.)
Se hotărî să nu plece până când Zero și Hawk nu vor fi eliberați.
În timp ce se pregătea, se auzi un sunet ușor.
– Am ajuns.
Amane ieși din lift la etajul al doilea și începu să meargă pe hol. Pe măsură ce înaintau, pe ambele părți apăreau uși cu inscripții precum “Departamentul de securitate”, “Sala de distribuție a documentelor”, “Sala de comunicații” și “Arhive”. La capătul holului, o ușă dublă era deschisă, dezvăluind o parte din etajul de dincolo. Dispunerea ordonată a birourilor determina ca, la prima vedere, să pară un birou obișnuit. În acel moment, nu era nimeni la birouri.
(Deci acesta este… Departamentul de Investigații.)
Kazusa înghiți nervos. Era prima dată când pășea în inima unei secții de poliție.
Spre deosebire de Kazusa, care era tensionat, Amane pășea cu încredere pe hol, fiind clar obişnuit cu împrejurimile, iar Crow și el îl urmau îndeaproape.
Toate ferestrele de pe etajul Departamentului de Investigații aveau jaluzelele bine închise. În fața ferestrelor era amplasat un birou mare, iar birourile erau aranjate perpendicular pe acesta. Erau trei rânduri lungi de birouri, fiecare cu opt locuri. Majoritatea “locuitorilor” acestor birouri păreau să fi plecat deja, deși câteva birouri ici-colo mai aveau luminile aprinse.
– Ah? Unde naiba s-a dus Kariya?
Amane, părând enervat în timp ce căuta pe cineva, stătea puțin în spatele lui Kazusa, care observa camera.
Era o zonă separată care părea a fi un spațiu de recepție, o zonă de întâlniri cu o masă mare și o tablă albă și un rând de dulapuri aliniate lângă perete. Privirea lui Kazusa se opri la peretele din dreapta, unde erau aliniate trei uși. Fiecare ușă avea o plăcuță pe care scria “Sala de interogatoriu 1”, “Sala de interogatoriu 2” şi “Sala de întâlniri”.
Văzând cuvintele “Sala de interogatoriu”, inima lui Kazusa a bătut mai repede. Amane, observând privirea lui Kazusa, a mormăit:
– Ambele sunt ocupate.
(Oare… Zero și Hawk sunt în spatele acelor uși?)
În timp ce Kazusa își ținea respirația și se uita intens la ușile sălilor de interogatoriu, una dintre ele, a doua, s-a deschis brusc. A ieșit Hawk, însoțit de doi detectivi.
– Hawk!
La strigătul lui Kazusa, Hawk se întoarse.
– Lemur? Crow?
În timp ce Hawk vorbea, surprins, cealaltă ușă se deschise. Apăru un detectiv tânăr în costum, urmat de un bărbat înalt, îmbrăcat într-un pardesiu negru lung. Părul său negru strălucea cu reflexe aurii, iar pielea era de un brun intens, cu un profil sculptat fin ca o statuie.
– Zero!
Zero tresări și se întoarse repede.
– Kazusa?
Ochii lui heterocromatici se măriră de surprindere.
– Și Crow… De ce ești aici?
Kazusa, care era pe punctul de a răspunde la întrebarea lui Zero, observă brusc ceva ciudat la mâinile lui Zero și rămase fără suflare. Mâinile îi erau încătușate.
Văzându-l pe cel pe care îl iubea tratat ca un criminal, a rămas șocat, mintea lui devenind goală.
– Este îngrozitor… De ce?
Kazusa se grăbi instinctiv să se apropie de Zero, dar un “Nu te apropia!” ascuțit îl opri din drum. Expresia rece și distantă a lui Zero îl opri pe Kazusa, care înlemni.
– De ce ai venit?
Înghițindu-și șocul, Kazusa se strădui să răspundă cu o voce răgușită.
– Eu… doream să te ajut.
– Nu e nevoie. Asta nu are nicio legătură cu tine.
Cuvintele seci ale lui Zero îl lăsară pe Kazusa fără cuvinte.
(…N-are nicio legătură?)
– Pleacă. Crow, și tu.
Umărul lui Crow se cutremură. Chiar și cu ochelarii pe nas, era clar că era la fel de șocat.
Cu asta, Zero le-a întors spatele, respingându-i atât pe Kazusa, cât și pe Crow.
– Zero… toți sunt îngrijorați. Vrem să ajutăm cu orice putem.
– Nu mă determina să mă repet. Nu am nevoie de ajutor. Plecați.
În timp ce Kazusa se străduia să găsească nişte cuvinte pentru Zero, care nu ceda, o voce severă răsună în cameră.
– Ce e cu zgomotul ăsta?
Ultima persoană care a ieșit din camera de interogatoriu 1 era un bărbat în vârstă de aproape 50 de ani, care s-a uitat la Kazusa și Crow cu sprâncenele încruntate. Era detectivul corpolent în costum cu două rânduri de nasturi care condusese arestarea.
– Cine i-a lăsat să intre aici? Această zonă este interzisă persoanelor străine.
– Eu.
Amane a făcut un pas înainte, provocând o încruntare din partea bărbatului.
– Honjou… deci tu ai fost.
Bărbatul scuipă cuvintele cu o expresie de dezgust pe față. Cei trei subordonați ai săi, cu toții având expresii la fel de nemulțumite, îl priviră pe Amane cu ură, arătându-și clar antipatia față de el.
– Și ce-i cu cătușele alea? Nu e o interogare voluntară?
Bărbatul în costum cu două rânduri de nasturi își strânse buzele într-o expresie de nemulțumire la întrebarea directă a lui Amane.
– Vrei să spui că oamenii care conduc un bar în Deep Downtown sunt genul pe care i-ai încătușa fără să stai pe gânduri, șef al echipei a treia?
Bărbatul, șeful Echipei a treia, a clătinat din cap ca răspuns la tonul sarcastic și excesiv de politicos și a replicat:
– Taci din gură! Asta nu are nicio legătură cu voi, Echipa 1. Este cazul nostru.
– Cazul vostru, spui? Apropo, care erau acuzațiile când l-ați arestat?
– Droguri. Am primit un pont că în barul pe care îl conduceau acești tipi se desfășura un trafic de droguri pe scară largă.
Așa cum era de așteptat, acuzațiile erau de trafic de droguri. Cel care a furnizat informația falsă era – deși nu era prezent în acel moment – aproape sigur Inukai.
– Și? A mărturisit?
Ca răspuns la întrebarea lui Amane, șeful a răspuns cu o privire posomorâtă:
– Nu încă. El a negat acuzațiile și își exercită acum dreptul de a păstra tăcerea.
– Înțeleg.
– Dar e doar o problemă de timp. Cei care lucrează la barul pe care îl conduce sunt Omega rătăcitori. Sunt drogați care își vând trupurile și drogurile doar pentru a obține bani pentru următoarea doză. Sunt cei mai josnici dintre cei josnici.
– Hei!
Zero, care stătea în tăcere cu spatele întors, a vorbit cu voce joasă la auzul prejudecății. S-a întors cu fața spre șef, cu ochii strălucind ascuțit.
– Dacă tu continui să-mi insulți oamenii, nu voi mai trece cu vederea.
Șeful tresări la tonul amenințător din vocea lui Zero, dar imediat, poate conștient de privirile subordonaților săi, își umflă pieptul și dădu un ordin cu voce tare.
7 comments
-
-
Mulţumim pentru comentariu. La începutul fiecărui capitol există o precizare de genul: Volumul 3, Prolog, Partea 1. Aşa se ştie clar din ce volum face parte fiecare capitol. Seria Resonance e completă. Ne bucurăm că v-a plăcut aşa mult!💕💕💕
Adevarat ,s-a terminat brusc dar ,noi avem minte care va duce finalul unde dorim. Multumesc Anya pentru traducerea cartii
Revin ca să fac următoarele precizări. Am scris comentariul anterior „la cald”, imediat după ce am terminat de citit. Îmi cer scuze pentru memoria mea proastă-dacă ar fi fost bună, nu mai puneam întrebările referitoare la continuare. Scrie la început, în prezentare, că vor fi două volume, primul având 89 capitole. Deci, urmează continuarea. Și, căutând toată seria, am văzut legătura între „Resonance Heat..” și „Resonance Lust..”, primele volume în care eroii principali sunt fratele mic Shutou și iubitul său, respectiv cuplul de polițiști Kouki și Amane, pe care în focul cititului nu mi-i mai aminteam (ca nume, deoarece ca personaje sunt de neuitat). Ca să fie simetric, ar urma ca vol. 3 și 4 să fie despre fratele mijociu și iubitul lui, respectiv Zero și Kazusa, sau să se amestece și fratele cel mare în poveste cu sau fără partenerul/partenera lui? Oricum ar fi, vă mulțumesc din suflet pentru toate cărțile pe care le-ați tradus deja și pe care le veți traduce în viitor și la care ne-ați făcut și ne veți face părtași.
-
Vă mulţumesc din suflet. Şi pentru rating-ul de 5 stele pe care l-am observat ieri, târziu în noapte! Ne bucurăm că v-au plăcut şi că aţi citit cu pasiune. Multă sănătate să aveţi!🥰❤️🥰❤️
Mi-a plăcut mult această serie. Atât Amane cu Kouki cât și Zero cu Kazusa.
Minunat cum ambii frați și-au întâlnit sufletele pereche unde nici nu se așteptau dar la fiecare cu responsabilități.
Dacă la cuplul Kouki cu Amane trebuiau să țină secretă relația lor, Amane fiind Omega ar fi fost dat afară din poliție, în schimb cel de-al 2 lea cuplu Zero cu Kazusa pot avea o relație deschisă acum.
Kazusa a pierdut tot ce a construit în 30 ani cu o simplă atingere a lui Zero, însă acesta la salvat de la moarte și la învățat să trăiască din nou dar și să iubească.
Mi-ar fi plăcut să citesc și mersul acasă la părinții lui Kazusa și să aibă un copil împreună. Dar nu eu sunt scriitoare.
Mulțumesc frumos pentru traducere❤️
-
LIVISHOR -
M-am abțínut să nu fac comentarii pe parcurs, așteptând să se termine. Și-acum, aștept să continue. Volumul IV, va fi tot despre ei? Sper din suflet. Mi-a plăcut romanul pentru poveste, pentru pereche, pentru mesaj și pentru încă o mulțime de lucruri. Nu știu în ce ordine să-mi exprim sentimentele .
1. Am văzut cum, chiar și atunci când crezi că ai pierdut totul, trebuie să găsești puterea să o iei de la capăt. Vei reuși și vei vedea cum „tot răul e spre bine” și că nimic nu e întâmplător. Și să constați că în toată călătoria descoperirii de sine și a transformării, ai oameni alături, de care e bine să te apropii și în care să crezi. Să nu-i respingi.
2. Nu știu care a fost mesajul principal. Au fost mai multe. Să-i ajuți pe cei din jur, să dai șanse oamenilor. Să le acorzi sprijin, pe cât poți . În felurile în care poți. Să nu desconsideri pe nimeni. Să fii bun. Și multe altele. În esență, SĂ FII OM.
3. Ce să spun despre Zero și Kazusa? Că se merită și că trebuie să prețuiască întâmplarea că s-au găsit? Zice Kazusa la un moment dat că nu s-a descoperit ca gen până la întâlnirea predestinată, fiindcă l-a așteptat pe Zero treizeci de ani. Ce frumos! Și-a așteptat sufletul pereche, pe care, chiar și în lumea Omegaverse, poți să nu-l întâlnești niciodată. Dar și atunci când îl întâlnești: scântei și electricitate.
Să citiți cartea! E excepțională!. Vă mulțumesc, Rainbow Love. Aștept volumul IV al seriei.