Întrebarea sa rămâne fără răspuns, deoarece fața lui Kouki nu este vizibilă, iar Amane nu are nicio idee la ce se gândește.

– La naiba…

Chiar și în timp ce se mișcă, creșterea temperaturii continuă, iar transpirația se scurge. Mâna lui Kouki care îi prinde brațul se simte și ea fierbinte. Este clar că și el intră în rut.

Puterea de suprimare a pastilelor și capacitatea sa de a controla feromonii sunt complet inutile împotriva acestui om.

Simte o senzaţie de “robinet” de feromoni bine închis, deschis cu forța fără permisiune.

– Ah… Aah…

Curând, o scară mare cu un covor purpuriu iese la iveală. Amane încearcă să se calmeze coborându-și șoldurile. Dar cu o forță brută incredibilă, Kouki îl trage în sus pe scări.

(Respirația mea este fierbinte… Trupul meu este fierbinte… Abdomenul meu inferior este fierbinte…)

Vederea lui Amane se încețoșează, iar capul i se învârte. Cu fiecare pas, conștiința îi dispare și mai mult.

El nu mai știe unde se află…

Sunetul unei uși care se deschide și se închide îi readuce cunoștința.

Priveliștea clară care îl întâmpină este o cameră cu un tavan impunător. Candelabre ornamentate atârnă de tavanul sculptat. Rafturile sunt aliniate pe pereți. Un șemineu din piatră. Un blat de bar. Un birou de scris. Un set de canapele. Un fotoliu. Mobilierul sofisticat, dar de înaltă calitate, este împrăștiat peste tot.

(Unde… sunt?)

Când Amane era tras în mijlocul camerei, s-a uitat vag în jurul spațiului necunoscut. Deodată a auzit un scârțâit în spatele lui, urmat de sunetul unei uși care se închidea. Imediat, concentrația de feromoni Alfa din aer s-a înteţit.

(Ar putea fi asta… camera lui Kariya?)

Parfumul care pătrunde în cameră, combinat cu feromonii pe care Kouki îi emite în fața lui, dezlănțuie un potop de feromoni Alfa copleșitori care îl determină pe Amane să se sufoce. Inima îi bate cu furie și tot trupul îi tremură în mici spasme. Buzele îi tremură, spatele ochilor îl ard și îl furnică, iar o peliculă de lacrimi îi acoperă ochii.

(La naiba… Asta e chiar… rău.)

Dacă acest lucru continuă, își va pierde din nou mințile.

Rațiunea, mândria și principiile sale vor fi spulberate, iar el va fi redus la o fiară dornică de plăcere.

Să fie înghițit de furtuna căldurii, să se înece în dorințele carnale – el nu vrea deloc să devină acel Omega, cel pe care îl disprețuiește cel mai mult.

Poate că această rezistență puternică i-a dat putere. Adunându-și ultima fărâmă de voință, reușește să scape de strânsoarea brațului. Luat prin surprindere, mâna lui Kouki se eliberează și trupul lui Amane se simte ușurat.

“Fugi. Fugi! Fugi!!”

Propulsat de alarma care îi sună în cap, pășește înainte cu picioarele tremurânde. Poticnindu-se de covor și lovindu-se de colțurile mobilei, aleargă și aleargă frenetic – până când observă brusc o fereastră în fața lui.

– Poftim?! a spus mirat, văzându-și propria față reflectată în geamul întunecat. Se pare că alergase în direcția greșită, în loc să se îndrepte spre ușă, probabil din cauza stării sale de agitație.

(La naiba!)

În momentul în care își întoarce trupul, ochii îi întâlnesc pe ai lui Kouki, care stătea chiar în spatele lui.

– Kar… iya…

Kouki își trântește mâinile pe ambele părți ale lui Amane, făcând sticla să tremure.

– Of…

Amane abia reușește să înghită țipătul care voia să îi scape pe gât.

Bărbatul care îl înconjoară cu brațele nu este Kouki cel obișnuit. Ochii de obicei elocvenți sunt învăluiți în întunericul negru ca jetul, iar flăcările poftei sunt vizibile prin adâncurile lucioase. Odată înlăturat stratul de rafinament, trăsăturile lui Kouki ies în evidență prin eleganța lor ascuțită și nobilă, emanând o aură ce amintește de cea a unui conducător.

Acest om este cu adevărat un Alfa pur-sânge. În ciuda înfățișării sale bine dresate de câine polițist, adevărata sa natură este cea a unui carnivor sălbatic cu colți ascunși.

Prinzându-l pe Amane de geam ca un fluture prins de un ac, Kouki, cu privirea unui conducător dominator și crud, își îndepărtează încet o mână, scoţându-și fracul și aruncându-l în spate. Apoi, își dezleagă grosolan papionul, slăbindu-și gulerul cămășii pentru a dezvălui pielea întinsă. Din claviculele proeminente iese un feromon Alfa extrem de puternic, care determină ca abdomenul inferior al lui Amane să vibreze.

(La naiba… mă excit…)

În spatele lui este fereastra de sticlă. În față, Alfa activat. Amane începe să fie excitat și abia mai poate să meargă cum trebuie. Nu există nicio cale de ieșire. Este complet încolțit.

Știind că este o luptă inutilă, Amane spune cu o voce răguşită:

– La ce… te gândești, tu…

“…”

– Ce crezi că…

Dar rezistența lui este în zadar. Înainte să poată termina, bărbatul își trântește din nou mâinile pe geam și îi prinde buzele lui Amane într-un sărut vorace. Ochii lui Amane se măresc când limba groasă îi invadează gura întredeschisă.

– Mm… Ah…

Încearcă să se elibereze de limbile încâlcite, dar nu reușește. Mâinile sale care încearcă să îl îndepărteze pe bărbat sunt prinse cu ușurință într-una dintre mâinile lui Kouki, deasupra capului său.

– Mmm…

Cu mâinile imobilizate deasupra, cu bărbia prinsă ferm, cavitatea bucală a lui Amane este devastată în timp ce limba explorează fiecare colț – dinții, gingiile, cerul gurii, interiorul obrajilor. Partea inferioară a limbii îi zgârie partea din spate a gâtului, provocându-i frisoane pe gât. Saliva acumulată în gât este adunată și sorbită.

Sunetele lascive ale gurii sale violate îi răsună în timpane, provocându-i furnicături în gât.

– Of… Uuu… Of…

Ca și cum ar fi vrut să sublinieze acest lucru, Kouki mușcă din mijlocul limbii, provocând tot trupul lui Amane să tremure.

– Ah…

O senzație de furnicături îi străbate creierul, iar ochii îi devin lucioși. Este intoxicat de dulcea amorțeală care îi străbate coloana vertebrală.

Vibrațiile persistente refuză să dispară.

După ce a făcut ravagii complete și s-a săturat, limba se retrage în cele din urmă, iar în momentul în care blocajul buzelor este rupt, Amane se prăbușește pe geam, incapabil să se țină pe picioare.

– Aah… Aah…

Stând întins pe podea, cu picioarele depărtate, paharul rece de pe spatele său fierbinte este plăcut. Dar căldura din abdomenul inferior este prea intensă pentru a putea fi răcită.

(S-a… terminat!)

Înroșire anormală. Transpirație. Furnicături. Gâfâit. Sete și foame.

Amane își dă seama că a intrat în călduri.