Zhou Zhou stătea absent la ore, simțind nevoia să elaboreze un plan strategic pentru a-l urmări pe Cheng Che.

În primul rând, cu siguranță nu putea să-și expună identitatea Omega atât de repede. Dacă Cheng Che îl găsea brusc enervant și îl raporta? Ce ar fi făcut atunci?

Dar, de asemenea, nu-l putea urmări pe Cheng Che ca un Alfa, aşa e? Cheng Che ar fi și mai puțin dispus să îi acorde atenție.

După multă gândire, Zhou Zhou a decis că ar fi mai bine să devină mai întâi prieten cu Cheng Che. Odată ce aveau o relație bună, putea să-i dezvăluie treptat totul și să ia lucrurile de acolo.

Dar când s-a gândit la interacțiunile sale anterioare cu Cheng Che, a simțit că ar fi mai bine să rămână mut.

Timpul trecea liniștit.

Yu Yang chiar îl enerva pe Zhou Zhou. Venise din nou să îl deranjeze pe Zhou Zhou.

Deși de obicei venea să îl deranjeze pe Zhou Zhou imediat ce se termina ora, Zhou Zhou simțea că azi era deosebit de enervant. Doar privindu-l îl determina să vrea să-l lovească.

– Ce faci? Sunt un Omega. Este potrivit pentru tine să fii atât de aproape de mine? a întrebat  Zhou Zhou şi a luat cele două portocale din mâna lui Yu Yang, decojind una.

– Dar în ochii altor oameni, tu ești încă un Alfa. Vrei în schimb să te apropii de alți Alfa? Nu ar fi și mai suspicios? a analizat Yu Yang.

– Ai dreptate.

Zhou Zhou a mâncat portocala. Pulpa aurie era apăsată de buzele sale moi și roz înainte ca să fie mușcată încet de dinții săi albi ca zăpada. Yu Yang l-a privit și a spus gânditor:

– Pe vremea când nu știam că ești un Omega, mereu am simțit că ceva nu e bine cu tine. Acum, în sfârșit, înțeleg. Cred că am simțit că nu ar trebui să fii un Alfa.

În timp ce vorbea, a întins mâna și a ciupit obrazul moale al lui Zhou Zhou.

– La naiba! Cum îndrăznești să mă atingi?!

Zhou Zhou și-a ridicat brusc capul și s-a uitat la Yu Yang cu indignare. El a împins coaja de portocală în gura lui Yu Yang. Apoi, l-a apucat de gât pe Yu Yang și l-a presat la pământ.

– Nimeni nu are voie să mă ciupească de față încă! Tu nu ești o excepție!

– Îmi pare rău, îmi pare rău!

Cu coaja de portocală în gură, Yu Yang a mormăit o scuză:

– Nu te mai enerva. Dacă Cheng Che te vede așa, nu va fi bine!

Zhou Zhou i-a dat drumul imediat și și-a coborât capul pentru a îndrepta hainele.

– Mi-am amintit, mi-am amintit. N-ar trebui să mă port așa…

Nu-și terminase propoziția când acea voce melodioasă a sunat din nou din spate:

– Zhou Zhou.

La naiba!

Zhou Zhou s-a întors amețit și l-a văzut pe Cheng Che ținând în mână un teanc de hârtii, uitându-se la el.

Deși Zhou Zhou știa că Cheng Che trebuie să-l fi strigat pe numele său complet, nu s-a putut abține să nu interpreteze automat “Zhou Zhou” al lui Cheng Che drept “Zhouzhou”.

“La naiba, este prima dată când Cheng Che îmi spune pe nume! Numele meu poate suna atât de frumos!”

Zhou Zhou a vrut să îi spună “Cheche”, dar nu a avut curajul. Era prea ruşinos. Îi era teamă că Cheng Che îi va arunca teancul de hârtii în față.

– Ai nevoie de ceva, Cheng Che?

Zhou Zhou a afișat un zâmbet, ochii îngustându-i-se jucăuși.

– Mă întrebam a cui voce era atât de plăcută. Se pare că tu ești.

Yu Yang și-a scos în tăcere coaja de portocală din gură și și-a dat ochii peste cap înainte de a pleca să arunce gunoiul.

– Profesorul de chimie vrea să te vadă în birou, a spus Cheng Che.

– O, îți faci atâtea probleme ca să transmiți mesajul. Mă duc acolo imediat! a spus Zhou Zhou, oferind cu îndrăzneală portocala pe care o ținea în mână în timp ce îi făcea cu ochiul.

– Vrei o portocală? Am cumpărat-o eu. Este foarte dulce.

Yu Yang, care tocmai se întorsese după ce aruncase coaja portocalei, își dorea să poată coase gura înșelătoare a lui Zhou Zhou. Portocala clar nu fusese cumpărată de el!

– Mulțumesc, a luat Cheng Che portocala intactă din mâna lui Zhou Zhou și a adăugat:

– Ai avut rezultate slabe la acest examen. Profesorul de chimie este destul de supărat.

– Este în regulă, cât de rău poate fi?! Am mai trecut cu 23 de puncte. Mai jos de atât nu se poate, s-a lăudat Zhou Zhou, părând destul de mândru.

Yu Yang era pe punctul de a-l sfătui pe Zhou Zhou să nu-și creeze așteptări nerealiste, când l-a auzit pe Cheng Che spunând calm:

– De data asta e 18.

Ochii lui Zhou Zhou s-au dat peste cap, în timp ce s-a aplecat pe spate și a vorbit cu o voce calmă:

– Yu Yang… însoțește-mă la birou…

Yu Yang l-a apucat, strigând de durere și enervare:

– Zhou Zhou! Ți-am tot spus să nu te joci “Cinci în linie” cu colegul tău de bancă în timpul orei de chimie! De ce nu m-ai ascultat!

Cheng Che s-a uitat la figurile lor care se retrăgeau. Apoi și-a luat lucrarea de examen înapoi în clasă. I-a dat hârtia reprezentantului clasei de chimie pentru a o distribui și s-a întors la locul său din spate. O briză ușoară sufla de la fereastră. Cheng Che a decojit portocala pe care i-o dăduse Zhou Zhou și a pus un segment în gură. S-a întors să privească soarele cald și auriu de afară, în timp ce vântul îi răvășea părul. Mirosul de portocale proaspete umplea aerul din jurul lui.

Apoi Cheng Che a scuipat segmentul de portocală din gură.

Era atât de acru încât îi venea să înjure.

A adunat portocalele rămase, s-a întors ușor și le-a aruncat pe toate în coșul de gunoi din spatele clasei. Zgomotul vesel al lui Zhou Zhou, “Am cumpărat-o. Este foarte dulce”, i-a răsunat în urechi.

– Nici măcar un cuvânt adevărat, a mormăit Cheng Che în șoaptă.

– Ce mincinos mic!