– Se pare că ceva nu a mers bine.

Joshua, așezat la o masă în aer liber la cafenea, zâmbi vag și întrebă în timp ce se uita la Dane, care stătea aplecat pe scaun cu o expresie încruntată pe față. Dane își răsuci brațul în spatele spătarului, înclină capul pe spate și privi cerul în timp ce vorbea.

– Cred că trebuie să-l omor pe Grayson Miller.

“Deci, până la urmă, s-a întâmplat ceva”, se gândi Joshua în sinea lui. Apoi vorbi în același mod ca înainte, încercând să-l calmeze pe Dane.

– Așa cum ți-am spus și data trecută, nu merită să faci asta, Dane.

Dane a răsuflat în semn de răspuns, apoi a ridicat ușor capul, privindu-l pe Joshua cu o privire încruntată.

– De ce nebunul ăla continuă să vorbească despre autoapărare ca și cum ar fi o scuză?

– Autoapărare?

– Da.

La întrebarea lui Joshua, Dane a spus cuvintele supărat.

– De fiecare dată când se întâmplă ceva, el o ia razna și invocă autoapărarea. Parcă o face intenționat. Chiar e atât de nebun?

Joshua, care ascultase în tăcere plângerile lui Dane, a luat în sfârșit cuvântul.

– Nu am auzit că Grayson ar avea un astfel de obicei… dar aș putea să verific.

Dane a râs imediat, neîncrezător.

– Las-o baltă, e doar un nebun. Ce rost are să verifici?

– Probabil ai dreptate. Mulțumesc.

Joshua, mereu politicos, era de acord cu spusele lui Dane. În acel moment, chelnerița a adus meniul, iar Joshua a salutat-o cu un zâmbet natural. Chelnerița, cu fața luminată de căldura zâmbetului lui californian, i-a răspuns cu un zâmbet înainte de a pleca. După ce a plecat, Dane, încă în aceeași poziție, a mormăit în barbă.

– Cu trei copii, ar trebui să încetezi să pari important.

– Sunt doar politicos. Nu e nimic rău în a fi amabil, aşa e? a spus Joshua, punând meniul jos.

– Cineva din fața mea nu are abilități sociale.

Deși cuvintele îl enervau în mod evident pe Dane, el se mulțumi să râdă scurt. Joshua, simțind că Dane nu era prea mulțumit, bătu ușor cu degetele în masă, îndemnându-l în tăcere să aleagă. Cu reticență, Dane luă meniul, punându-l deoparte după ce alesese unul dintre felurile de mâncare marcate ca fiind cele mai bune. După ce au comandat, au început să discute serios.

– Am planificat lucrurile. Tot ce trebuie să faci tu este să te ocupi de transport, noi ne vom ocupa de restul.

Dane, sorbind din sucul de roșii, aștepta în tăcere mai multe detalii. Joshua, coborând ușor vocea, ca și cum ar fi vorbit în mod confidenţial, a continuat fără să ezite.

– Nu trebuie să te grăbești. Am așteptat deja ani, așa că dacă mai aşteptăm câteva zile nu contează. Dar trebuie să reușim din prima. Dacă eșuăm, nu vom mai avea o altă șansă.

– Și?

Dane, vizibil enervat de sfatul evident, întrebă:

– Deci, când vom acţiona?

– Totul e aproape gata, a spus Joshua, apoi continuă.

– În ceea ce privește planul nostru…

În timp ce Joshua continua să explice, Dane asculta în tăcere. Era un plan simplu și direct, așa cum spusese Joshua inițial. Problema era însă că Dane primise cea mai periculoasă și dificilă sarcină.

Să-l răpească pe Grayson Miller.

– După cum știi deja, Grayson este un Alfa extrem de puternic. Asta înseamnă că nu este ușor de abordat. Fiind un Alfa suprem, medicamentele obișnuite nu au efect asupra lui. Dacă vrem să-l răpim, vom avea nevoie de cel puțin zece oameni pentru a-l înconjura, dar cu atâția oameni implicați, vom atrage cu siguranță atenția.

– Deci, vrei să o fac singur?

– Erai în trupele speciale, aşa e?

Joshua vorbea de parcă era problema altcuiva, deși el însuși nu se oferea să-și asume riscul. Motivul pentru care nu o făcea el însuși era probabil riscul ridicat de a fi prins. Grayson Miller și-ar da seama cu siguranță de ce Joshua se apropia de el. Chiar dacă Dane era cel care s-ar fi apropiat, Grayson era și el suspicios, gândi Dane.

– Deci, vrei să mă ocup eu de tot, de la a-l ademeni până la a termina munca?

– Pot să te ajut puțin.

În acel moment, chelnerița a adus mâncarea. Privind cum Dane apăsa cu putere pe un sandviș mare, Joshua a vorbit din nou.

– Am aranjat o mașină și un elicopter. Desigur, am angajat și un pilot pentru elicopter.

– Un elicopter?

Dane se opri, pe punctul de a lua o mușcătură din sandviș. Joshua dădu din cap și zâmbi.

– Am pregătit o vilă pentru Grayson în munți.

Se părea că, după ce au așteptat atât de mult, s-au pregătit la fel de mult. Dane era curios să afle ce anume plănuia Joshua să facă alături de Grayson acolo, dar nu era îngrijorat sau preocupat – era doar curios. În timp ce ducea sandvișul la gură, l-a avertizat pe Joshua.

– Nu uita, am plănuit să am o discuție foarte profundă cu nemernicul ăla.

Joshua zâmbi și se uită la prietenul său.

– Desigur, Dane. Nu am uitat.

Cu un zâmbet strălucitor, la fel ca soarele Californiei, a adăugat:

– Toți avem același obiectiv.

După ce a confirmat răspunsul lui Joshua, Dane a început să mănânce sandvișul său. După o scurtă pauză, Joshua a vorbit din nou.

– Înainte să începem, trebuie să știi ceva important.

Dane, care încă mesteca sandvișul, îi acordă toată atenția. Joshua continuă.

– Nu poți lăsa frații Miller să țină în mână nimic asemănător unui băț. Orice tip de băț din mâinile lor se va transforma într-o armă.

Dane a reacționat cu întârziere.

– Poftim?!

Joshua i-a explicat cu seriozitate.

– Ashley Miller era jucător de hochei în liceu. Era căpitanul echipei și chiar MVP*. Așadar, dacă primește o crosă, se descurcă foarte bine cu ea.

– Și?

Dane a întrebat în continuare, încruntându-se:

– I-a învățat cum să bată oamenii?

– Nu știu nimic despre asta.

Joshua s-a retras puţin, dar a adăugat repede propria lui presupunere.

– Dar poate are legătură cu problema aia cu autoapărarea despre care ai vorbit mai devreme?

Era o presupunere rezonabilă. La urma urmei, când Grayson a folosit scuza asta, a devenit cu adevărat furios. În timp ce Dane tăcea, Joshua îi dădu un ultim sfat.

– Nu strică niciodată să fii precaut. Ar trebui să ții minte asta.

Dane a continuat să mestece sandvișul, rămânând în continuare tăcut. După un timp, au schimbat câteva vorbe înainte de a se despărți. Ziua Z era stabilită de Dane.

Și acea zi a sosit mai repede decât se așteptau.

– Petrecerea lui Ezra? Grayson Miller va veni?

Dane, care se schimba în vestiar, a simțit instinctiv o oportunitate când a auzit conversația lui DeAndre. DeAndre, punându-și cămașa, a vorbit calm:

– Da, Ezra e un tip amuzant. El chiar crede că Miller e un tip bun, știi? Chiar dacă voi doi ați avut o astfel de… istorie.

DeAndre a dat din cap, dar Dane înțelegea. Ezra, cu natura lui blândă, avea încredere ușor în oameni și convingerea lui în ceilalți rareori se clătina. De data asta, nu era diferit. Grayson evident că aruncase o vrajă ridicolă asupra lui Ezra, și era nevoie de un efort considerabil pentru a risipi acea iluzie.

– Deci totul e o neînțelegere.

Așa cum era de așteptat, Ezra interveni brusc și îl certă pe DeAndre. Când amândoi tăcură, Ezra continuă:

– Miller nu e un tip atât de rău. Nu-l judeca după trăsăturile sale de Alfa suprem. Nu toți cei ca el sunt ciudați.

DeAndre îl privi pe Dane cu o expresie de neîncredere, apoi se întoarse spre Ezra cu un rânjet.

– Știi multe despre el, aşa e? Despre Miller?

– Mai mult decât voi.

Ezra a declarat cu încredere.

– Nu ar trebui să judecați atât de repede. Ce dai, aia primești.

– Da, da, am înțeles.

Dane a respins cuvintele lui Ezra și apoi a întrebat:

– Deci, Miller vine la petrecerea de ziua fiicei tale? I-ai spus ora și locul?

– Desigur, i-am spus. I-am spus chiar să nu cheltuiască mai mult de 50 de dolari pe cadou. Era foarte emoționat, deoarece este prima dată când este invitat la ziua de naștere a copilului unui prieten.

– Prieten?

– Prieten? Tu și Miller?

Dane și DeAndre au ridicat amândoi vocea, șocați. Ezra a dat din cap cu un zâmbet mulțumit.

– Da, voi doi ar trebui să fiți drăguți cu Miller. Această bunătate vi se va întoarce.

DeAndre a dat din cap, neîncrezător, dar Dane avea alte gânduri.

– Abia aștept, a mormăit Dane pentru sine, iar Ezra, entuziasmat, îi răspunse.

– Și eu! Nu știi cât de ocupată e familia mea cu pregătirile. Ieri eram la magazin…

Ezra continua să vorbească, dar gândurile lui Dane erau în altă parte. Se gândea la conversația sa cu Joshua și se întreba dacă Ezra ar fi dezamăgit dacă Miller nu ar veni la petrecere. Simțea o ușoară vină, dar nu din îngrijorare.

-//-

*MVP = Most Valuable Player – Cel mai bun jucător