Râvneşte-mă dacă ai curaj / Desire Me If You Can
Capitolul 29

– Ei bine, poate…

Dane își aminti din nou situația. Desigur, dacă ar fi dat tot ce avea, nu era imposibil. Dacă l-ar fi învins pe Grayson atunci și ar fi urcat primul pe peretele de stâncă…

Dar asta ar fi putut fi foarte periculos. Cineva ar fi putut chiar să cadă de pe stâncă între cei doi. Dane nu avea de gând să-și riște viața pentru un pariu atât de mărunt. Cine ar dori ca cineva să facă un pas greșit și să moară pentru câțiva dolari? Așa cum a spus cineva odată, trebuia să rămână întreg pentru a o proteja pe Darling.

Mai mult, dacă ar fi făcut asta și ar fi ajuns să se încurce cu Grayson Miller, viitorul lui era cu siguranță sumbru.

Tipul ăla… privirea lui era crudă. În plus, unii Alfa supremi erau de obicei isteți, aşa e? Grayson, fiind al doilea fiu al familiei Miller, era genul de persoană care ura situațiile problematice și enervante.

– Dacă ai fi încercat cu adevărat… a mormăit DeAndre în timp ce îl privea cu ură pe Dane, iar Dane îi răspunse calm.

– Nu era niciun premiu în joc. De ce m-aș fi obosit să merg atât de departe doar pentru a-l învinge pe tipul ăla?

– Dacă ar fi existat un premiu, ai fi procedat altfel? a întrebat Ezra, de parcă ar fi așteptat această ocazie, iar Dane dădu din cap fără ezitare.

– Desigur, aș fi câștigat. Fără îndoială.

Tocmai avea nevoie de bani pentru controlul medical al lui Darling. Pisica de 10 ani avea nevoie de îngrijire meticuloasă în multe privințe.

Colegii, neștiind de situația lui personală, îl priveau cu expresii confuze.

– Ar fi trebuit să pariezi măcar o sută de dolari.

Ezra suspină în timp ce vorbea, iar Wilkins clătină din cap.

– E prea târziu. Hai să nu mai vorbim despre asta.

– Da, important este viitorul.

Când cineva interveni, DeAndre zâmbi imediat.

– Viitorul? O, te referi la realitatea inevitabilă de a trebui să lucrezi cu Miller pe șantier acum?

În momentul în care cuvintele erau rostite, atmosfera de la masă s-a răcit. Se auzea doar sunetul paharelor care se ciocneau și al sticlelor care se goleau. Nu se auzea nicio conversație, doar o tăcere apăsătoare. De la masa vecină, însă, se auzeau clar voci.

– Grayson, ai avut o zi grea. Cursul acela era dur pentru un începător, nu-i așa?

– Cum poate cineva să fie atât de îngust la minte și meschin? Dacă Grayson ar avea o inimă mai mare, nu ar chinui oamenii în felul acesta.

Era o voce liniștitoare, cu o simpatie excesivă și o urmă de afecțiune. Mai degrabă decât ironie, era o expresie clară și deschisă a favoritismului. Îl desconsiderau pe adversar, în timp ce îl complimentau subtil pe Grayson. Apoi, cineva a coborât și mai mult vocea.

– După o zi de abuzuri ca ăsta, mai trebuie să eliberezi feromoni?

Întrebarea, pusă cu un ton milos, avea un fel de seducție secretă. O atingere delicată, intenționată, se mișca lin în timp ce își înclină trupul spre el. Dosul mâinii îi atinse brațul, iar o respirație ușoară părea să plutească lângă urechea lui. Bărbații care stăteau la masă încercau să ignore asta, dar urechile lor erau agere, surprinzând fiecare cuvânt.

– Trebuie să schimbi parteneri tot timpul pentru a elibera feromoni, trebuie să fie obositor. Nu e o corvoadă?

Conversația a continuat și o altă voce s-a alăturat.

– Da, n-ar fi mai bine să te hotărăști asupra unui partener?

– Să cauți mereu pe cineva nou trebuie să fie o pacoste. Dacă aș fi în locul tău, aș căuta cu seriozitate pe cineva alături de care să mă căsătoresc.

– Unii Alfa supremi sunt diferiţi de noi, aşa e? Toţi caută pe cineva nou de fiecare dată, ca tine?

Întrebări curioase care l-au determinat pe Grayson să-și relaxeze buzele.

– Da, de cele mai multe ori.

Înainte să apară o altă speculație, el a adăugat repede.

– Dar eu caut destinul meu adevărat.

– Destinul?

– Adevărat?

Femeile repetară ceea ce spusese Grayson, cu fețe surprinse. Chiar și bărbații se întoarseră, vizibil șocați de ceea ce auziseră, de parcă ar fi auzit ceva ce nu trebuiau să audă. Toți așteptau cu nerăbdare următoarele cuvinte ale lui Grayson, dar el continuă ca și cum nu i-ar fi păsat.

– La fel ca tati şi tata. Oameni care se protejează și se încred unul în celălalt indiferent de situație… chiar dacă lumea se sfârșește, ei vor rămâne alături de mine.

Grayson și-a pus mâna pe pieptul în stânga și a scos un suspin.

– Cealaltă jumătate a mea va fi undeva acolo. O caut pe acea persoană.

– O, Doamne!

– Ce romantic.

Femeile suspinară, privindu-l, aparent mișcate de cuvintele lui. Cu toate astea, bărbații de la cealaltă masă nu împărtășeau același sentiment.

– De ce vorbește tipul ăla așa? Întotdeauna schimbă femeile, dar acum vorbește despre “jumătăți”? Ar trebui să fie mai coerent.

Până atunci, Dane ascultase în tăcere. Nu-i păsa deloc de modul în care trăia Grayson sau de cât de complicate erau relațiile sale. Ce conta pentru el era să nu se implice cu Grayson Miller și era perfect mulțumit de situația actuală. În momentul în care a făcut contact vizual cu chelnerița care îi adusese o bere nouă, i-a zâmbit ușor în răspuns când i-a făcut cu ochiul. Atunci Ezra s-a uitat brusc la Dane și a încruntat sprâncenele.

– N-am văzut niciodată pe cineva mai rău decât Dane.

Luat prin surprindere de atacul brusc, Dane înlemni, iar Wilkins scutură din cap.

– Nu, nu e asta. Chiar și cu Dane, e diferit.

Pentru o clipă, Wilkins păru să-l apere, dar apoi adăugă:

– Dane nu-și schimbă partenerii dimineața și seara.

Dane a făcut o grimasă, dar ei nu s-au oprit aici.

– Asta pentru că lucrează. Cine știe ce face Dane în zilele libere?

– Adevărat.

– Dane probabil le schimbă de trei ori pe zi. Practic, e un armăsar.

– Uraa! Dane Striker! Campionul!

Conversația se schimbase atât de mult încât lui Dane nu-i venea să creadă. Nu era tocmai plăcut, dar, din moment ce nu greșeau, el și-a golit berea. Între râsetele zgomotoase și glumele jucăușe, DeAndre a luat cuvântul.

– Crezi că există cu adevărat ceva numit destin?

– Există.

Ezra dădu din cap cu hotărâre. De vreme ce se căsătorise cu iubita lui din liceu și acum avea trei copii, nimeni nu avea de ales decât să-l creadă. Cu toate astea, fața lui Dane era plină de îndoială.

– O iubire pentru care merită să-ți riști viața.

– Exact!

Vocea lui Dane era plină de ironie, dar Ezra, poate din cauza alcoolului sau a încrederii sale puternice în sine, ridică vesel berea, ca și cum ar fi vrut să toasteze.

– Să toastăm cu toții pentru ca Dane să-și găsească jumătatea, bine? Noroc!

Râzând, toți au ridicat paharele și au băut. Dane a râs și el, dar era mai degrabă un râs ironic. Părea mulțumit de reacția lui, Wilkins a râs și a adăugat:

– Apropo, nu e timpul să te potoleşti, Dane? Nu trebuie să fie neapărat căsătoria, dar n-ar fi frumos să cunoști pe cineva serios? Cunosc multe femei minunate, necăsătorite, printre prietenele soției mele. Ai vrea să cunoști una?

– Nu, mulțumesc.

– Dane, dar…

În fața refuzului categoric, Ezra a încercat să-l întrerupă, dar Dane nu i-a dat ocazia și a adăugat:

– Îți spun eu: dragostea e doar o prostie. Nu e altceva decât reacții hormonale.

– Poftim?!

Ochii lui Ezra se măriră de uimire, ca și cum era atins de o lovitură bruscă. Dar Dane, neimpresionat, continuă:

– S-ar putea să fii păcălit pentru o vreme, crezând că ți-ai da viața pentru acea iubire. Dar, în cele din urmă, timpul îți va arăta că făceai ceva absurd, agățându-te de ceva care nu merita deloc. După despărțire, probabil că nici nu vă veți mai aminti fețele unul altuia.

Colegii care beau cu el au clipit surprinși. Dane, care rostise cuvinte atât de cinice, și-a strâmbat buzele într-un zâmbet ironic și a râs disprețuitor.

– A crede în prostiile astea e doar o pierdere de timp. Ori nu cunoști lumea, ori nu ai altceva de făcut.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *