Poftim?!

Un miros slab de ars persista în aer. Grayson îl recunoscu ca fiind mirosul cunoscut al țigărilor pe care le fuma adesea. În stare de amețeală, deschise încet ochii și văzu un bărbat așezat lângă el.

Dane?

Grayson clipi de câteva ori. Era un vis? Sau realitate?

Trebuia să-și limpezească mintea pentru a verifica, dar nu putea să scape de somnolență. În timp ce clipea somnoros, Dane observă mișcarea și întoarse capul. Privirile lor se întâlniră, dar văzând fața amețită și pe jumătate adormită a lui Grayson, Dane zâmbi ușor.

– Ai dormit bine, drăguțule?

Este un vis.

În clipa în care a auzit vocea lui Dane, Grayson era sigur. Dane nu i-ar fi zâmbit niciodată și nu i-ar fi vorbit atât de blând.

Un vis fericit…

Grayson închise din nou ochii. Nu voia să se trezească. Conștiința lui se îndepărtă din nou și, parcă acționând de la sine, mâna lui bâjbâi slab în jurul patului înainte de a se târî pe trupul lui Dane. Ținta lui era evidentă. Îi apucă pieptul lui Dane – lucrul pe care nu-l lăsase din mână pe tot parcursul rutului – și zâmbi larg.

Chiar și când a adormit din nou, mâna lui a continuat să-i maseze pieptul lui Dane. Dane a suspinat exasperat. A ridicat mâna, intenționând să-l lovească ușor pe Grayson pe frunte, ca și cum ar fi bătut la ușă, dar a ezitat în aer și s-a uitat la el. În acel moment, urechea lui Grayson s-a mișcat ușor. Dane și-a ținut mâna acolo pentru o vreme, înainte de a o coborî în cele din urmă, iar Grayson a adormit din nou profund.

─ ▪ ─

– Poftim?! Serios?

Vocea lui Koi se ridică șocată de vestea neașteptată. La telefon, o voce cunoscută continuă să vorbească. Ținându-și respirația, Koi ascultă cu atenție, răspunzând ocazional cu “bine” sau “am înţeles”. Când conversația se termină în sfârșit, el expiră și dă din cap.

– Da, înțeleg. Mulțumesc că mi-ai spus. Da…

După câteva saluturi politicoase, a încheiat convorbirea. S-a așternut brusc tăcerea. Koi se plimba nervos prin sufragerie, cu o expresie serioasă pe chip. În afara ferestrei, Turnul Eiffel se înălța impunător.

Koi venise în Franța cu Ashley pentru muncă. Auzind ce se întâmplase în timp ce erau plecați din SUA, mintea lui era în fierbere.

Era cufundat în gânduri, pășind dintr-un capăt al camerei în celălalt, când sunetul ușii care se descuia îi atrase atenția. Koi se opri și se întoarse să-l vadă pe Ashley intrând.

– Ash!

Koi zâmbi larg și se apropie. Se îmbrățișară natural, își dădură un sărut, apoi Ashley inspiră adânc, inhalând feromonii lui Koi. După o clipă, Koi vorbi.

– Cum era la muncă?

– Așa și așa.

Ashley răspunse vag, îngropându-și nasul în gâtul lui Koi. Koi forță un zâmbet și îl certă ușor.

– Așa și așa? Ce înseamnă asta?

– Toți vorbeau prostii, dar era bine.

Ashley rămase indiferent. Koi chicoti și scutură din cap. Când Ashley își frecă nasul de gâtul lui Koi, acesta tresări și râse cu voce tare.

– Mă gâdili, încetează.

Încă zâmbind, Koi ridică fața lui Ashley și îl sărută pe buze. Ashley zâmbi și îl mușcă jucăuș de nas pe Koi. Deoarece Ashley nu dădea semne că ar vrea să-i dea drumul din brațe, Koi îi vorbi cu grijă, în timp ce îl ținea.

– Hei, vreau să-ţi spun ceva.

– Spune.

De obicei, după aceste cuvinte urmau vești proaste. Ashley așteptă, fără să-și arate emoțiile. Koi ezită înainte de a vorbi în cele din urmă.

– M-a sunat Bernice.

– Bernice…

– Da.

Ashley repetă numele, iar Koi dădu din cap în semn de confirmare.

Bernice era secretara lui Dominic Miller, tatăl lui Ashley. După moartea lui Dominic, ea devenise secretara personală a lui Ashley și acum se ocupa de tot ce ținea de copii. Dacă ea sunase, însemna că era o problemă cu ei.

Ashley așteptă în tăcere. Koi a continuat.

– E vorba despre Grayson…

Koi ezită din nou, dar Ashley nu-l grăbi. Deși mintea îi era deja plină de posibilități nefaste, Ashley rămase răbdător. În cele din urmă, Koi se hotărî și spuse:

– Grayson a mers la o petrecere.

Ashley se încruntă. Și ce dacă? Nu era deja târziu? Nu îi spuseseți de mult să-și elimine feromonii? Ca și cum i-ar fi citit gândurile, Koi continuă.

– A folosit o injecţie pentru a-i elimina.

Brațul care îl înconjura pe Koi se mișcă ușor. Simțind neliniștea lui, Koi adăugă repede:

– Bernice a spus că Grayson a mers la petrecere, și-a eliminat feromonii cu o injecție și a plecat imediat după aceea. Ea l-a urmărit pentru a se asigura că ajunge acasă în siguranță, dar se pare că rutul lui începuse deja. Apoi a stat în casă timp de trei zile… O, și Bernice a raportat pompierilor că el își ia câteva zile libere din cauza epuizării post-rut.

Ashley nu a reacționat deloc pe parcursul povestirii. Pur și simplu s-a uitat la Koi fără să clipească.

– De ce?

După o lungă pauză, Ashley a vorbit în sfârșit, încruntându-se și mai tare, confuz.

– De ce ar face asta?

Koi a respirat adânc înainte de a răspunde, prezentând concluzia la care el și Bernice ajunseseră.

– Pentru că îi place foarte mult de cineva.

Ashley nu a răspuns imediat. L-a privit pe Koi pentru o clipă, apoi a expirat brusc.

– Același tip care voia să-l cupleze pe Chase cu un câine când Chase l-a respins face asta acum?

Remarca lui ironică îl determină pe Koi să se grăbească să explice.

– Acum înțelege. Înțelege ce înseamnă să-ți placă de cineva.

Ashley părea sceptic. Koi a încercat să-l convingă.

– Știi asta, Ash. Grayson e ca o mașinărie cu un cip emoțional defect. Dar nu am știut niciodată cu siguranță dacă era incapabil să simtă sau doar incapabil să recunoască emoțiile. Dacă e vorba de cea de-a doua variantă… atunci, de data asta, e real.

– Spune ceva care să aibă sens.

– Ash, ascultă-mă.

Koi îl apucă pe Ashley de mâini și îl imploră.

– El repetă exact ceea ce ai făcut tu când erai mai tânăr. Îți amintești? După despărțirea noastră, ai folosit injecții pentru a-ți elimina feromonii.

Ashley a rămas tăcut. Profitând de asta, Koi a continuat cu pasiune.

– Nu i-am spus nimic, dar el a făcut același lucru. Nu e ciudat? Ce înseamnă asta?

Vocea lui Koi se ridică, incapabil să-și ascundă entuziasmul.

– Grayson simte ceva pentru Dane!

– Koi, calmează-te.

Ashley îl întrerupse rece.

– Îl cunosc pe Grayson mai bine decât oricine. L-am dus la toate spitalele, la toți specialiștii. Nu are emoții. Absolut deloc.

– Am putea să ne înșelăm!

Ochii lui Ashley se măriră la izbucnirea bruscă a lui Koi. Koi îndrăznea să se certe cu el? Văzând fața uimită a lui Ashley, Koi îl imploră disperat.

– Te rog, Ash, gândește-te. Știu că ai făcut tot ce ai putut. Dar poate că am privit lucrurile în mod greșit.

Ochii lui Koi s-au umplut de lacrimi când a întrebat:

– Nu ar fi mai bine să recunoaștem că ne-am înșelat, decât să concluzionăm că fiul nostru este distrus?

Ashley rămase tăcut, privindu-l pe Koi. Acestuia îi tremura faţa şi avea lacrimi.

– Ah!

După o lungă pauză, Ashley a oftat.

Apoi, brusc, îl trase pe Koi în brațe și îi șopti:

– Nu pot să te pierd.