– Probabil că vii la hotel doar azi.

– Ce?! Te-ai săturat deja de mine? Am făcut bani buni din Hwadae, dar tu deja mă lași baltă?

Irim și-a pus brațul în jurul gâtului lui Muyoon și a vorbit. Părea să regrete vestea, dar tonul său nu părea deloc aşa. De fapt, părea destul de mulțumit.

Muyoon credea că lui Yu-Irim îi face plăcere să-l întâlnească, dar se pare că nu.

Cumva, se simțea supărat. Muyoon era tentat să-l întrebe dacă ar dori să se mute azi în noul loc, dar acum nu avea chef.

În loc să îi spună că are de gând să își mute toate lucrurile, Muyoon se uită în ochii lui Yu-Irim și îl sărută ușor pe buze.

Până acum s-a obișnuit destul de mult cu asta, dar atingerea buzelor moi ale lui Yu-Irim încă îi provoacă fiori pe șira spinării.

– Nu e chiar așa. A trecut mult timp și s-ar putea să fie niște zvonuri care se răspândesc în jur.

– Chiar îți pasă de asta?

– Doar că reporterii continuă să o răstălmăcească.

– Hmm… asta e o mică problemă. Atunci cred că Hwadae se va termina acum.

– Nu. Am cumpărat o clădire într-un loc potrivit.

– O clădire? a întrebat Yu-Irim surprins, iar Muyoon a dat pur și simplu din cap. Poate că până la sfârșitul acestei săptămâni, toate lucrurile lui Yu-Irim din locuința sa actuală vor fi mutate acolo, în timp ce Yu-Irim va merge la platoul de filmare.

– Ai cumpărat o clădire doar pentru a o folosi pentru a face sex, venind cel mult o dată sau de două ori pe săptămână?

– Păi… Da.

– Este înfricoșător să fim împreună, pentru că suntem atât de diferiţi…

– Nu trebuie să te simți împovărat.

– Au existat momente în care m-am simțit împovărat și a trebuit să mă adaptez nevoilor tale?

Yu-Irim a tras gâtul lui Muyoon un pic mai departe și i-a lins buza inferioară. A lins-o încet, apăsând-o cu vârful limbii, apoi a zâmbit.

– Ești obosit? Am auzit că ai ajuns aici cu puțin timp în urmă.

– Eram atât de enervat de elicopter încât am luat un avion și am ajuns aici. Nu sunt obosit, m-am culcat un pic mai devreme aseară.

În timp ce vorbește, Yu-Irim își alunecă mâna în jos și îl apucă de șold pe Muyoon.

– Ți-ai luat inhibitorii azi?

– Nu, nu am luat. De îndată ce am auzit că vii, am venit direct la hotel…

Yu-Irim dă vag din cap, frecându-și buzele de ceafa lui Muyoon și trăgând de cravată, dar Muyoon îl apucă de mână și îi împinge ușor umărul.

– Doar o clipă. Aşteaptă o clipă.

– De ce? Nu ai venit aici pentru asta?

– M-am ridicat și am venit aici imediat, așa că trebuie să mă spăl.

– E în regulă.

Yu-Irim ignoră cuvintele lui Muyoon și îi apucă din nou obrazul, încercând să îl sărute. Dar Muyoon îl împinge din nou pe Yu-Irim.

Yu-Irim face o expresie ușor supărată. Era doar o ușoară îngustare a sprâncenelor și o privire, dar pentru Muyoon, părea drăguț. Muyoon i-a sărutat ușor obrazul frumos.

Cu toate astea, Muyoon nu a zâmbit. Știa că, dacă zâmbește acum, va avea parte de represalii pentru tot restul nopții.

– Mă duc să mă spăl. O putem face după asta.

Muyoon se îndepărtează cu un pas de Yu-Irim și se întoarce spre baie. Dar înainte să mai facă un pas, Yu-Irim îl apucă de mână. Când Muyoon întoarse capul să se uite la el, Yu-Irim zâmbeşte.

Pe Muyoon îl neliniștește când zâmbește așa. Muyoon îl privește pe Yu-Irim cu un amestec de neliniște și mirare. Yu-Irim își pune brațul în jurul lui Muyoon.

– Hai să ne spălăm împreună.

– Poftim?!

Muyoon s-a panicat și l-a apucat de braț pe Yu-Irim, care îl ținea de braț, dar Yu-Irim a ridicat din umeri, zâmbind în continuare.

Panicat, Muyoon a încercat să își îndepărteze brațul, dar Yu-Irim l-a prins bine de interiorul brațului și a refuzat să îi dea drumul.

– Yu… Yu-Irim.

– Ce s-a întâmplat? Baia hotelului este oricum prea mare pentru a o folosi singur. E probabil mai mare decât camera mea.

– Sunt obișnuit cu asta, așa că e în regulă.

– Ei bine, am văzut tot ce trebuia să văd oricum, și chiar și părțile pe care directorul Seo însuși nici măcar nu le știe, așa că ce se întâmplă?

Muyoon a mai refuzat de câteva ori, dar Yu-Irim l-a tras de braț și l-a condus la baie.

Muyoon îl putea opri cu ușurință dacă vorbea ferm, iar fizic era chiar mai puternic decât Irim.

Cu toate astea, nu a putut refuza suficient de ferm. Nu era nimeni altcineva, ci Yu-Irim, care zâmbea și se uita la el.

Neputând să se abțină, Muyoon a intrat în baie cu Yu-Irim și s-a dezbrăcat pentru moment.

A încercat să se comporte cât mai normal posibil. A încercat să-l ignore pe Yu-Irim, care stătea lângă el, și s-a dezbrăcat de haine și și-a pus un halat de baie.

Era pe cale să deschidă ușa de la baie când Yu-Irim i-a îmbrățișat talia din spate. În același timp, mirosul lui a pătruns adânc în nasul lui Muyoon.

– Îți vine bine halatul? întreabă Irim, în timp ce mâna îi alunecă prin deschizătura halatului și îl strânge ușor de piept pe Muyoon.

Atingerea fierbinte și moale îl gâdilă, iar stomacul i se strânge. În timp ce Muyoon se zvârcolește ușor, încercând să scape, degetele lui Irim îi zgârie sfârcurile.

– Ah…

Picioarele îi tremurau deja. Muyoon a închis ochii și și-a mușcat ușor buza inferioară.

Simțea deja umezeala din canalul său amoros. Trupul îi fusese excitat puțin de când se gândise prima dată la întâlnirea cu Yu-Irim.

– După ce mă spăl… Ah…

– Da, ar trebui să facem asta. Să intrăm, a spus Yu-Irim chicotind, apoi a deschis ușa și l-a împins pe Muyoon în spate. Încercarea de a o face în mod normal nu ar fi funcționat. Yu-Irim i-a dat drumul din strânsoarea pe piept, dar picioarele lui Muyoon încă tremurau.

Penisul său în plină erecție determina ca mersul să fie incomod, iar el nu-și putea scoate halatul de baie de teamă să nu fie descoperit.

Penisul complet erect al lui Muyoon încerca să treacă prin halat și să iasă afară, așa că a tras halatul mai strâns. Probabil că și fața lui era de un roșu inestetic.

Muyoon stătea în mijlocul băii cu privirea ușor abătută, uitându-se departe de Yu-Irim.

Chiar dacă știa că Yu-Irim urmărea acest lucru, Muyoon nu se putea obișnui cu acest tip de emoție, chiar dacă relația sa cu Yu-Irim continua.

 – Nu ai de gând să-l dai jos? Ai de gând să-l porți și să faci baie?

Înainte să-și dea seama, Yu-Irim, acum dezbrăcat, stătea pe marginea unei căzi mari, privindu-l pe Muyoon.

Penisul lui era și el tare și umflat, dar stătea cu picioarele lungi întinse în fața lui, fără să arate nicio rușine.

În timp ce se sprijinea de marginea căzii, ușor înclinat, trupul lui părea lung, neted și palid. Muyoon i-a aruncat o privire rapidă și s-a întors, simțindu-și fața și mai roșie.

– Intră tu primul, eu îl scot și…

– Trebuia să ne spălăm împreună, așa că hai să intrăm împreună.

Muyoon a închis ochii strâns. Indiferent de câte ori a fost în această situație, nu se putea obișnui cu ea.

Trupul său era deja obișnuit cu această situație, dar mintea sa nu se putea obișnui deloc cu ea. Trupul său se excită atât de ușor privindu-l pe Yu-Irim, și este atât de rușinos.

– Directorul este foarte ciudat.

– Ce vrei să spui?

– De obicei, se simte ca și cum ar fi o stâncă reală transformată în persoană, dar în momente ca acesta, se simte atât de diferit.

Muyoon ar fi vrut mai degrabă să-l întrebe pe Yu-Irim cum poate fi atât de neobrăzat, dar nu a putut să o facă.

Când este cu Irim, Muyoon devine cineva care nu ar trebui să fie. Încearcă să se uite la el cu încredere, dar când simte cum i se udă propriul canal amoros, un sentiment de neliniște de a nu putea sta în fața nimănui pune stăpânire pe trupul său. Și există o singură cale de ieșire din această anxietate pe care Muyoon o cunoaște.

Muyoon s-a întors repede spre ușa de la baie pentru a pleca, dar Yu-Irim s-a grăbit și l-a apucat de braț.

– Unde te duci?

– O, e un inhibitor în hainele mele…

– O, Doamne, iar începem!

Fața lui Muyoon, care fusese întotdeauna fermă și încrezătoare, cu buzele bine strânse, era acum acoperită de anxietate și nervozitate.

Yu-Irim a scos un mic oftat, ca și cum s-ar fi obișnuit cu asta până acum, și l-a tras pe Muyoon mai aproape.

Muyoon s-a mai uitat de câteva ori la ușă, dar l-a urmat ascultător așa cum i-a spus Yu-Irim și și-a scos cu blândețe halatul așa cum l-a îndemnat Yu-Irim.

Trupul îi tremura încă. În baie era o căldură plăcută, dar Muyoon tremura ca și cum ar fi stat lângă un râu în toiul iernii.

Mâna lui Irim a mângâiat brațul lui Muyoon până când tremurul acestuia s-a potolit puțin. Și când tremurul lui Muyoon s-a potolit puțin, s-a uitat la Muyoon și a zâmbit ușor.

– Te simți un pic mai bine acum?

Muyoon a dat din cap fără să răspundă. Încă îi era prea rușine să spună că era bine. Iar rușinea se adâncea la gândul de a arăta din nou o înfățișare atât de ruşinoasă.

A vrut să fugă și să primească o altă doză de inhibitor, dar în schimb Muyoon s-a ținut de mâna lui Irim.

– Eu doar mă distram… Vino aici.

Yu-Irim a suspinat ușor, dar l-a ținut ușor de mână pe Muyoon și l-a condus cu grijă.