– Răpit?! Închis?!

– Așa este! Am fost adus aici cu elicopterul fără să știu niciun motiv și nu am putut nici măcar să părăsesc camera de hotel în tot acest timp.

– Înțeleg. Poate că ai dreptate. Deci ai făcut asta ca să-mi aduci greutăţi?

– A fost greu?

– Nu prea.

– Atunci am pierdut. Of! Asta e nasol.

Spunând asta, Yu-Irim scotocește printre hainele sale, care erau aranjate îngrijit într-o parte, după o țigară. Și se uită la Muyoon înainte să și-o aprindă.

Muyoon zâmbește ușor și se apropie, smulgând țigara din mâna lui Yu-Irim și aruncând-o într-un coș de gunoi din apropiere.

Așa cum era de așteptat, fața lui Yu-Irim se încruntă. Muyoon nu s-a putut abține să nu râdă, chiar dacă știa că asta nu va determina decât să-l enerveze și mai tare.

– O să lucrezi?

– Da.

– Vrei să faci sex din nou?

– Trebuie să lucrez.

– Când facem sex, cel puțin e drăguț când plângi și te agăți de mine ca să-ți salvezi viața, dar când nu, ești un nemernic. Am crezut că îţi place de mine.

– Să spunem doar că am sentimente bune pentru tine, spune Muyoon, apoi se așează în fața mesei unde este aranjată munca lui și verifică documentele unul câte unul. Oricât de mult ar fi spus că se va odihni și va lucra confortabil de la hotel, avea încă mult de lucru.

Yu-Irim l-a privit pe Muyoon, apoi s-a îndreptat spre pat și s-a întins, enervarea fiind vizibilă pe faţa lui.

Din fericire, însă, Yu-Irim nu s-a înfuriat și nu s-a enervat mai tare. A rămas întins în aceeași poziție pe pat, ca și cum ar fi vrut să doarmă. Așa că Muyoon nu putea decât să presupună că fie renunțase să mai fie supărat, fie se împăcase cu situația actuală.

Dar curând și-a dat seama că s-a înșelat. Mirosul lui Yu-Irim a început să umple camera puțin câte puțin. L-a ignorat la început, dar pe măsură ce continua să umple camera, devenea foarte greu să îl ignore.

– Trebuie să lucrez, așa că încetează.

Muyoon vorbește pe un ton de avertizare, iar Yu-Irim doar ridică din umeri.

Muyoon clatină din cap și se uită înapoi la documente. Asistenții lui au intrat şi ieşit din cameră, dar Yu-Irim nu şi-a diminuat mirosul. Toți sunt Beta și nu pot fi afectați de mirosul lui, dar problema era Muyoon, care devenea treptat încins.

Dacă acțiunile cu el funcţionau într-adevăr așa cum l-a asigurat Yu-Irim, nervozitatea insuportabilă pe care nu o putea suporta fără inhibitori a dispărut, dar totuși nu putea fi atât de ușor să rămână calm în timp ce era încă expus la mirosul dominant al lui Alfa Irim.

– Domnule Yu-Irim.

– Da, Seo Muyoon.

Muyoon tocmai îl dăduse afară pe secretarul Yeo și îşi desfăcuse cravata. Spre deosebire de Muyoon, care își schimbase hainele, Yu-Irim era încă întins pe pat într-un halat de duș, care îi atârna lejer pe trup, ca și cum cea mai mică mișcare i-ar fi dezvăluit toată partea de jos. Totuși, nu era deloc deranjat de oamenii care intrau și ieșeau din cameră.

– Ți-ai adus haine? Și mirosul tău este de asemenea un pic…

– Oricum nimeni nu-l poate mirosi.

– Nu despre asta este vorba, ci despre…

– Atunci lasă-mă să-mi diminuez singur parfumul. Îţi este greu dacă persistă?

– Nu cred că domnul Yu-Irim s-ar simți comod.

– În niciun caz. Este cineva în fața mea care se va simți mai incomod decât mine. Deci pot tolera atât de mult.

– De ce faci asta?

– Dar directorul Seo de ce-mi face asta? a spus Yu-Irim, cu vocea plină de enervare autentică. Și-a întins brațul spre Muyoon, care stătea lângă el, l-a apucat de guler și l-a tras în jos.

Muyoon încearcă să se scuture de atingerea lui Yu-Irim, dar acesta îndepărtează mâna lui Muyoon și îl trage brusc.

Dacă ar fi fost să se lupte, Muyoon ar fi câștigat, dar după ce l-a împins brusc cu mâinile de câteva ori, a renunțat și a cedat. Hainele lui, cândva bine călcate, erau mototolite.

– Nu ți-a plăcut sexul? Nu, sigur că nu. Am văzut cât de mult ai plâns, te-ai agățat și te-ai rugat, așa că întrebarea nu-și are rostul. Sexul cu mine, ți-a plăcut mult, nu-i așa? Și mie mi-a plăcut mult, și cred că am făcut-o foarte drăguţ, și cred că avem o compatibilitate sexuală destul de bună… M-am gândit că, cel puțin acum, voi putea să mă înțeleg cu directorul Seo fără toate problemele astea.

– Atunci de ce nu o faci pur și simplu?

– Directorul Seo, care înjunghie oamenii în spate de atâtea ori, nu mă lasă în pace. De ce ar trebui să fiu eu un animal, închis în această cameră de hotel, fără să pot pleca?

– Pentru că așa vreau eu.

– De ce?

– Nu prea am nevoie de alt motiv.

Cu asta, Muyoon a eliberat cu forța brațul lui Yu-Irim. După ce l-a îndepărtat cu forța și l-a împins înapoi pe pat, și-a aranjat hainele mototolite.

Nu se simțea atât de bine. Nici sexul satisfăcător și timpul petrecut cu Yu-Irim nu erau rele, iar enervarea lui Yu-Irim nu era atât de deranjantă, ci, mai degrabă, o lăsa să treacă pentru că i se părea simpatică.

Sincer, și el s-ar fi enervat dacă ar fi fost în locul lui Yu-Irim. Asta nu înseamnă că lui Muyoon îi place acest tip de comportament, mai ales când este greu de tolerat.

Este adevărat că doar văzându-l pe Yu-Irim îi bate inima, dar asta nu înseamnă că poate tolera orice.

Muyoon este foarte sensibil la faptul că e un Omega.

– Încerc să rămân relativ în linie.

– Dacă ai trecut linia de două ori, ai fi legat undeva.

– Da, încerc să nu trec linia pentru a evita asta, înțelegi?

Yu-Irim nu este o persoană proastă. El scoate un mic “la naiba” și se uită la Muyoon supărat. Relația asta oricum nu poate fi egală.

Poziția lui Muyoon, averea sa și oamenii pe care îi poate mobiliza nu sunt lucruri care pot fi ignorate pentru că Yu-Irim este supărat.

– În regulă. Hai să ne oprim. Atmosfera de sex părea bună, așa că m-am gândit că poate mă pot simți puțin mai comod, dar cred că nu e cazul.

– Nu-mi pasă dacă te simți comod.

– Asta nu e un lucru foarte frumos… Nu a fost ceea ce mi-ai spus acum un moment ca o amenințare?

– Sunt puţin supărat dacă aşa ai crezut. Nu am vrut să spun asta.

Yu-Irim nu răspunde, ci își diminuează din nou mirosul și se îndreaptă spre fereastră pentru a o deschide pentru aerisire. Muyoon se așează pe pat și îi urmărește mișcările.

– Te-ai supărat?

– Da.

Muyoon a simțit cât de supărat era Irim doar după răspunsul său fără să se gândească. Muyoon nu este sigur ce să facă în această situație.

Yu-Irim este o persoană exigentă, iar Muyoon nu este obișnuit să le facă pe plac celorlalți. Pentru că oamenii din jurul său sunt singurii care i-ar face pe plac indiferent ce ar face.

Totuși, nu voia ca Yu-Irim să-l urască. Putea să-l forțeze să rămână cu el, putea face orice, dar ar fi fost nevoie de un efort ca să nu-l urască.

Muyoon a ezitat pentru o clipă, apoi a pășit în spatele lui Yu-Irim şi și-a înfășurat ușor brațele în jurul taliei sale.

Trupul înfășurat în jurul lui era ferm, dar subțire și moale. L-a îmbrățișat strâns, sprijinindu-și ușor bărbia pe umărul lui.

– Ce pot face ca să te simți mai bine?

– Probabil e mai bine să nu mă legați aici.

– Voi lua cina cu tine în seara asta și te voi lăsa să pleci după asta.

– De ce?

Irim se răsuci în brațele lui. Există o urmă de enervare în vocea lui, dar nu este privirea enervată și neajutorată pe care o avea mai devreme.

Dar lui Muyoon nu-i place privirea lui. Își dorește ca Yu-Irim să se uite la el cu aceeași drăgălaşenie ca aseară.

Muyoon s-a aplecat ușor în jos și a sărutat partea de sus a pleoapei lui Yu-Irim.

– Am decis să rămân aici și să lucrez puțin azi, iar între timp aș dori ca domnul Yu-Irim să fie alături de mine.

– Nu am nimic de făcut între timp.

– E în regulă să dormi. Poți să mănânci cât de mult vrei.

– Dacă mă legi pentru că ai decis să te odihneşti la hotel, atunci directorul m-ar fi lăsat să plec de aici dacă ar fi venit la muncă dimineața devreme și la timp, așa cum a vrut?

– Mă îndoiesc.

– Așa ai de gând să mă determini să mă simt mai bine?

– Nu prea cred, ca să fiu sincer.

Muyoon l-a îmbrățișat pe Yu-Irim puțin mai strâns, iar acesta a rămas nemișcat. Lui Muyoon nu i-a plăcut nici asta, așa că i-a apucat mâna și a înfășurat-o în jurul propriei talii.

– Am auzit o mulțime de oameni spunând că sunt foarte temperamental, dar cred că asta nu e nimic în comparație cu directorul.

– Eu?! E prima dată când mi se spune că sunt temperamental.

– Toată lumea îmi spune că sunt mofturos în prezența directorului general al Seogeum Group. Pot să o fac pentru că sunt eu și sunt singurul care poate face asta.

– Chiar aşa?!

– Nu râde! Am așteptat să mă contactezi mai întâi, dar nu am mai auzit de tine de luni de zile, iar acum îmi spui să nu plec, chiar dacă am spus că vreau să o fac.

Iar Yu-Irim îl îmbrățișează strâns de talie pe Muyoon. Îi strânge umerii, ca într-un fel de răzbunare timidă, iar durerea ascuțită răsună de-a lungul spatelui său încă dureros și Muyoon închide ușor ochii.

– Atunci, există vreo altă modalitate pentru mine de a-l face pe domnul Yui-Irim să se simtă mai bine?”

– Există una, dar…

– Spune-mi!

– Poţi să mi-o sugi?