Într-o vizuină întunecată și umedă, un trup fragil zăcea șubred pe o pătură mucegăită. Trecuse aproape o săptămână de când Amane, lovit brusc de o febră puternică, nu mai putuse să se ridice din pat.
Ducându-i trupul febril în spate, m-am îndreptat spre Deep Downtown pentru a vedea un doctor subteran. După ce l-a examinat, acesta a clătinat din cap și a spus:
– Este probabil o infecție. Puștiul era fragil de la început. Încercarea de a supraviețui în mahala era prea mult pentru el…
Refuzând să renunț, am mers direct la spitalul general al orașului. Dar în momentul în care și-au dat seama că suntem orfani din cartierele sărace, eram refuzați de la poartă. Poate că dacă am fi putut plăti pentru tratament, l-ar fi văzut. Dar era imposibil ca niște orfani ca noi, care abia supraviețuiam zi de zi, să fi putut face rost de atâția bani.
Am îngenuncheat lângă prietenul meu, care plutea între viață și moarte. I-am strâns strâns mâna subțire și mică. Nu cu mult timp în urmă, mâna lui fusese fierbinte. Dar acum era rece și umedă. Fața îi era cenușie, iar buzele îi deveniseră mov. Panica m-a cuprins când i-am simțit mâna din ce în ce mai rece. I-am strâns și mai tare mâna înghețată.
“Nu muri! Nu poți muri! Amane!”
Indiferent dacă apelul meu disperat a ajuns la el sau nu, pleoapele lui întunecate s-au mișcat. A deschis slab ochii. Dar viața se scursese deja din ei. Nu se mai putea concentra. Privirea îi rătăcea goală spre cer. Și apoi, ca și cum ar fi izvorât, o singură lacrimă i-a alunecat pe tâmplă.
“Amane! Rămâi cu mine! Amane!”
Viața celui mai bun prieten al meu, care era ca un frate pentru mine ani de zile, îmi pâlpâia în fața ochilor. Și tot ce puteam face era să-i strig numele. Enervarea și neputința erau copleșitoare. Mă mai confruntasem cu o mulțime de nedreptăți în viață. De fiecare dată m-a umplut de amărăciune. Dar niciodată nu mi-am simțit neputința atât de acut ca în acest moment. Copleșit de durere și regret, lacrimile curgeau neîncetat.
“Te rog… Nu mă părăsi…”
Cu fața plină de lacrimi, am implorat. Buzele lui Amane au tremurat. Vocea lui, când s-a auzit, era atât de slabă încât abia am putut să o aud. Disperat să prind ultimele lui cuvinte, mi-am apropiat urechea de buzele lui.
“Trăieşte…”
Abia am reușit să-i prind vocea slabă, gâtuită.
“Trăieşte… pentru… mine… și…”
Acest apel disperat, rostit cu ultimele sale puteri, a devenit ultimul său cuvânt.
10 comments
-
-
Mă bucur că ţi-a plăcut povestea şi mulţumesc pentru fiecare comentariu lăsat, Paula!🥰
Mi-a plăcut foarte mult cartea.❤️❤️
Mi-au plăcut personajele, cum fiecare a gasit in celalalt “piesa lipsa” ce le completa viata, mi-a plăcut ideea de Alpha protector și iubitor.
Mulțumesc pentru traducerea frumoasa, aceasta a făcut cartea un deliciu. ❤️❤️❤️-
Mulţumesc frumos pentru acest comentariu emoţionant.❤️❤️❤️
Am descoperit nuvelele/romanele de pe blog . N-am știut de existența lor până acum. Sunt încântată. În ultimul timp citesc mai mult decât vizionez filme, iar de lumea Omegavrse, m-am îndrăgostit. Așa că, am și început un roman terminat de-aici de pe blog, ”Chemarea dorinței”. Am terminat capitolul 3. Viață grea a celor săraci, ca peste tot, de altfel. Dar, se adeverește că ”dacă ai carte, ai parte”. Sunt nerăbdătoare. Mulțumesc tare.
-
Ne bucurăm că aţi descoperit web novelurile de pe acest Blog şi că v-aţi îndrăgostit de Omegaverse. Vă dorim lectură plăcută şi multă sănătate! 💕💕💕
Am ajuns la final. Frumos și plin de speranță final. Mi-au plăcut personajele principale, mi-a plăcut tăria de caracter (dobândită de-a lungul vieții) a lui Omega Amane și devotamentul plin de iubire al lui Alfa Kouki față de sufletul lui pereche . Am admirat cum încearcă ei să schimbe lumea, cu dedicare , speranță și iubire. Frumos! Mulțumesc de traducere.
-
Şi noi mulţumim pentru comentariu şi încurajare. Ne bucurăm că v-a plăcut. 🥰🥰🥰
în sfârșit te-am găsit,habar nu am avut ca Rainbow are și cărți și…surpriza ,sa fie cărțile care îmi plăceau mie,,dincolo,,.
nu am fost eu atenta sau poveste scrisa de tine încă nu ai postat-o?-
Acest web novel se află pe Rainbow Love, secţiunea Blog în format complet.
Leave a Reply
-
Gradinaru Paula -
Multumesc pentru cartea asta frumoasa.Amane a recunoscut ca Kouki e sufletul pereche al lui,dar n-a spus-o cu voce tare Noroc ca partenerul lui il iubeste asa cum este si-l accepta.Multumesc