Lin You a fugit repede pe scări, lăsând camera de zi slab luminată doar cu cei doi frați care se priveau în tăcere.

Lu Beiming tocmai coborâse să ia niște apă rece, dar a asistat pe neașteptate la o scenă atât de interesantă. Inima lui era deopotrivă acră și plină de resentimente, aproape înălțându-se la cer de furie.

Nu ar fi trebuit să aducă apă; ar fi trebuit să aducă o sticlă de alcool pentru a-și îneca tristețea.

La naiba, cum se face că tipul ăsta se bucura de atâta intimitate cu soția lui, în timp ce propria lui soție era încă la mii de kilometri distanță?

Dar nu se putea abține să nu fie curios de viața amoroasă a frățiorului său. Aşa că a început să caute motive de ceartă.

– Lin You s-a întors doar pentru tine? Și-a revenit în sfârșit?

Lu Qingyan a dat din cap rezervat, ochii lui zâmbind sarcastic.

– Ce altceva? A venit să te vadă? M-a mințit și mi-a spus că nu se va întoarce, dar imediat ce a închis, a zburat să mă caute. Și-a cărat valiza și a luat un taxi ca să ajungă singur aici pe o vreme atât de rece. Nici măcar nu a știut să mă roage să vin să-l iau, ce prost!

Deși Lu Qingyan l-a făcut prost pe Lin You, ochii lui s-au înmuiat atât de mult încât mai avea puţin şi plângea.

Lu Beiming a păstrat tăcerea, nedorind să fie provocat mai mult. E un prostănac dacă-l mai întreabă ceva pe Lu Qingyan.

A urcat scările fără un cuvânt, dar Lu Qingyan l-a urmat pe îndelete, fără intenția de a-l lăsa să plece.

– Ge, ce ai spus în această după-amiază? Lin You nu se va deştepta nici după trei ani?

Lu Qingyan l-a ajutat să-și amintească:

– Ce păcat, Xiao You s-a întors acum, dar Yu-ge încă nu.

Lu Beiming și-a întors capul, uitându-se amenințător la el.

Lu Qingyan i-a zâmbit fără teamă fratelui său.

În momentul următor, feromoni oarecum asemănători au început să se ciocnească în aer. Amândoi posedau feromoni de nivel înalt, dar diferența nu era semnificativă.

Niciunul dintre ei nu a cedat în fața celuilalt.

Niciunul dintre ei nu a cedat în fața celuilalt.

După un moment, ușa de jos s-a deschis în tăcere, iar tatăl lor a ieșit, uitându-se la cei doi fii problematici ai săi și mârâind:

– Ce faceți voi doi aici în loc să dormiți?! Emiteți feromoni când nu sunt Omega în jur! Ce rost are?!

Feromoni Alfa diferiţi au umplut casa, trezindu-l din somn.

Dacă nu ar fi știut că aceștia sunt fiii lui, ar fi crezut că niște huligani au venit să facă probleme.

După zborul lung, Lin You era cu adevărat epuizat.

A dormit până după-amiază, ieșind încet din pătură, amețit.

Avea propria lui cameră în casa Lu. De-a lungul anilor, devenise ca al treilea fiu al familiei Lu. Avea în casa Lu un set complet de lucruri necesare zi de zi.

Când a ieșit amețit din cameră, Lu Qingyan se îndrepta spre etaj cu un bol de supă dulce în mână.

Cei doi s-au întâlnit pe scări, iar Lin You a căscat ochii o vreme la el în gol. Era încă un pic confuz din cauza somnului și nu și-a dat seama la început, așa că l-a salutat pe Lu Qingyan în mod natural.

După două secunde, și-a amintit brusc că această persoană era iubitul său. Fața i s-a înroșit într-o clipă și a devenit atât de agitat, încât nici măcar nu mai știa cum să meargă. Stătea acolo țeapăn, incapabil să se miște.

Lu Qingyan a acționat foarte natural și nu a continuat să urce. În schimb, l-a tras pe Lin You să coboare scările împreună, așezând bolul pe care îl ținea pe masa de mâncat și determinându-l pe Lin You să se așeze și să mănânce.

– Mâncarea va fi gata imediat, dar îmi făceam griji că ți-ar putea fi foame, așa că mănâncă mai întâi niște supă dulce pentru a-ți umple stomacul, a spus Lu Qingyan.

Lin You a mâncat în tăcere supa dulce, refuzând să se uite la Lu Qingyan.

Profitând de faptul că nu mai era nimeni la masă, Lu Qingyan l-a necăjit:

– Vrei să te hrănesc?

Lin You a continuat să țină capul plecat:

– Las-o baltă!

Lu Qingyan nu s-a supărat, în schimb, și-a scos papucul de sub masă și și-a folosit partea din spate a piciorului pentru a se freca de glezna lui Lin You.

Lin You aproape că s-a înecat cu supa dulce și s-a uitat furios la Lu Qingyan.

În timp ce se uitau așa unul la celălalt, Liu Zhan a ieșit din bucătărie.

Lu Qingyan și-a retras picioarele.

– Xiao You te-ai trezit? Ai dormit bine?

Liu Zhan s-a apropiat cu un ton blând:

– Am aflat că te-ai întors abia în această dimineață și nu am vrut să te deranjez.

Lin You a dat din cap, simțindu-se puțin ruşinat:

– Am dormit suficient.

Liu Zhan s-a uitat la Lin You cu oarecare îngrijorare:

– Chiar ne-ai speriat. Mama ta m-a întrebat în această dimineață dacă erai nefericit în străinătate, de aceea erai atât de nerăbdător să te întorci.

Lu Qingyan și-a înăbușit un râs de la cealaltă parte a mesei.

Lin You nu putea fi deranjat de acest vinovat și se simțea puțin ruşinat sub privirea îngrijorată a lui Liu Zhan. Nu a putut găsi decât o scuză la întâmplare:

– Nu mi-a plăcut niciodată să fiu în străinătate. Mediul este necunoscut și mâncarea nu mi se potrivește, mă determină să vomit și îmi provoacă diaree. Desigur că doream să mă întorc. O voi suna pe mama mai târziu.

Inventa doar scuze; în realitate, el mânca cel mai mult în timpul meselor.

Dar Liu Zhan a luat-o în serios și era imediat îngrijorat de cină:

– Așa este. Plănuiam să fac carne la grătar în seara asta, dar se pare că nu poți mânca asta. Așteaptă o clipă, o să fac niște terci pentru tine.

Lu Qingyan și-a înăbușit un alt chicotit, iar Lin You a rămas mut de uimire când l-a văzut pe Liu Zhan intrând în bucătărie. Apoi l-a lovit puternic pe Lu Qingyan sub masă.

Seara, întreaga familie s-a bucurat de carne la grătar, în timp ce Lin You a trebuit să se mulțumească cu terci de ovăz simplu și garnituri.

După-amiază, și-a sunat părinții și a folosit aceeași scuză a neadaptării la mediul străin combinată cu plictiseala din străinătate pentru a explica de ce dorea să se întoarcă urgent.

Părinții lui nu au pus prea multe întrebări și, după ce erau păcăliți de el, nu au stat pe gânduri. L-au rugat doar să rămână ascultător la familia Lu și să nu facă probleme până se întorc ei.

Lin You nu a avut nicio obiecție și a acceptat cu bucurie.

Acum, Lin You mânca terci simplu în timp ce mirosea aroma delicioasă a cărnii la grătar, iar gura îi lăcrima practic.

Începuse chiar să-i fie dor de puiul prăjit pe care îl mâncase ieri la aeroport.

Liu Zhan a pregătit, de asemenea, pește fiert Sichuan și cap de iepure mala, pe care le mânca cu plăcere. Cu toate astea, pentru a menține fațada că are un stomac bolnav, nu s-a putut atinge de nimic.

Văzându-i înfățișarea tristă, Lu Qingyan a vrut să râdă, dar i-a fost milă de el. Când mama lui s-a întors la bucătărie să aducă supa, Lu Qingyan a înfășurat rapid câteva bucăți mari de carne în salată și i le-a dat lui Lin You.

Lu Beiming și-a dat ochii peste cap lângă ei și și-a întors în tăcere fața în altă parte.

Lin You a înghițit cu plăcere carnea învelită în salată.

Cu toate astea, când Liu Zhan s-a întors cu supa, ea a observat imediat ceva suspect.

I-a dat o palmă fiului ei:

– I-ai strecurat din nou niște carne lui Xiao You, nu-i așa? Ți-am spus că stomacul lui nu şi-a revenit. Dacă se va supăra mai târziu, îi vei freca stomacul?

Apoi s-a întors spre Lin You și i-a arătat fruntea:

– Și tu, nici măcar nu te-ai șters la gură după ce ai mușcat pe furiș, e susan lipit la colț.

Lin You a acceptat cu umilință critica.

Dar apoi a auzit vocea lui Lu Qingyan, spunându-i lui Liu Zhan:

– Bine, dacă îl doare stomacul, îi voi freca eu stomacul, toată noaptea dacă este necesar.

Lin You era luat prin surprindere și a sfârșit prin a se îneca cu terciul, tușind atât de tare, încât putea zgudui pământul.