– Ce tot spui acolo, dintr-odată?

După ce a spus asta, Dane și-a dat seama și el că focurile de armă și strigătele dispăruseră și totul în jur devenise liniștit. Privindu-l pe Dane, a cărui expresie se schimbase instantaneu, Joshua a deschis gura.

– Câțiva tipi au fugit de aici mai devreme.

În fața privirii care părea să întrebe ce voia să spună, Joshua repetă:

– Au fugit, cu mașinile.

Încă tăcut, dar vorbind pe un ton oarecum îngrijorat, își dădu părul pe spate.

– Cred că doar persoanele cheie au plecat. Cei care au rămas aici nu sunt altceva decât niște oameni de sacrificiu…

– De ce?

Înainte ca acesta să apuce să termine de vorbit, Dane îl întrebă. Joshua se încruntă și își strânse colțul gurii.

– Care crezi că ar fi motivul?

Chiar când repeta cuvintele lui Dane, ca și cum era ceea ce voia să spună el însuși, pământul se cutremură violent în urma unei explozii uriașe.

– Of!

– Apleacă-te!

Când Grayson scoase un sunet din reflex, Dane îi apucă imediat capul și îl apăsă în jos. Joshua, care era și el pe punctul de a cădea, abia își recăpătă echilibrul și își reveni când Dane scoase brusc arma.

– Ce…

În momentul în care Joshua a ezitat, un glonț a trecut pe lângă el. Joshua, care s-a întors imediat, a descoperit un bărbat țipând și rostogolindu-se în spatele lui.

– Acum suntem chit, a spus Dane firesc, își băgă arma înapoi la centură și se mișcă repede. Joshua, care nu avea nimic de spus, suspină și se întoarse să-l urmeze.

– Ce era asta? Era un cutremur?

Dane nu a răspuns la întrebarea lui Joshua. De fapt, amândoi se gândeau la același lucru, dar nu voiau să rostească acel cuvânt de rău augur. În schimb, Dane a dat un răspuns diferit.

– Să sperăm că ticălosul ăla are informații utile.

Bărbatul împușcat în stomac zăcea cu fața în jos pe podea, respirând greu. Dane, care se lăsase pe un genunchi și se aplecase în fața bărbatului, spuse:

– Unde s-au dus ceilalți? Nu ești singurul care a mai rămas, nu-i așa?

În loc să răspundă, bărbatul doar gâfâia și îl privea pe Dane. Văzându-l zâmbind ușor în colțul gurii, deși știa cu siguranță că era pe moarte, Joshua simți un amestec ciudat de nemulțumire și neliniște.

– Vorbește.

– Aahh, aaaahhh!

Când Dane a apăsat brusc cu mâna pe rana de glonț din stomac, bărbatul a scos un țipăt disperat. Bărbatul, care avea ochii complet întorşi în sus de durere, mormăi:

– Acesta este un război sfânt… un război sfânt…

– Poftim?!

La întrebarea lui Dane, care se încruntase, el repetă aceleași cuvinte ca și cum era hipnotizat.

– Doar Dumnezeu ne va…

– Revino-ți.

Joshua îl pălmuiește pe bărbat. Acesta clipește, ca și cum și-ar fi revenit oarecum, și privește alternativ la cele două persoane din fața lui.

– Ce vrei să spui cu război sfânt? Și ce era sunetul acela de explozie? Doar nu aveți de gând să muriți cu toții aici, nu-i așa?

Când Dane îl întrebă din nou, el zâmbi.

– De ce nu? Proştilor!

Bărbatul care râdea cu un sunet ciudat, mormăi din nou.

– Dumnezeu vine, toată lumea să-și plece capul. Dumnezeu ne pedepsește, cei care doresc viața veșnică aduc sacrificii. Dumnezeu vine…

– Au fugit cu toții, prostule!

Joshua a spus înjurături fără milă.

– Tot ce a mai rămas aici sunt doar niște ținte pentru gloanțe. Tipi proști ca tine, ai înțeles?

Deși i-a reamintit cu răceală realitatea, bărbatul încă râdea.

– Tu eşti prost! a continuat el, între două respirații greoaie.

– Noi suntem războinici care păzesc linia finală de apărare. Ghizi care vă vor conduce pe voi, ticăloșilor, în iad. Duceți-vă în iad cu ticăloșii ăia de spurcaţi, voi, protectorii spurcaţilor.

Cu aceste cuvinte, Dane și Joshua au înțeles ce puneau la cale acești oameni.

– Încercau să ne țină pe loc.

La cuvintele lui Joshua, Dane dădu din cap.

– Ca să nu putem scăpa.

Atunci, sunetul acelei explozii de mai devreme era…

Au gândit simultan același lucru. Cuvântul pe care încercaseră să-l evite.

Bombă.

– Nenorociții ăia vor să ne îngroape complet.

Joshua scrâșni din dinți și mârâi.

– Câți dintre acei nenorociţi de “războinici” sunt acolo?

Își mișcă degetele arătător și mijlociu de la ambele mâini în timp ce rostea cuvântul “războinici”, dar bărbatul nu reacționă.

– Nu ne va spune. Probabil că nu sunt mulți.

La cuvintele indiferente ale lui Dane, Joshua mormăi.

– Atunci mizează pe bombe…

Asta însemna că ceea ce tocmai se întâmplase era doar începutul. Nu știau când va exploda următoarea bombă. Sau câte mai erau.

– Acum înțeleg și eu, a spus Dane calm. Imediat după aceea, se uită la Joshua și îi zâmbi ciudat.

– Faptul că ai intrat aici pe propriile picioare…

– Ah!

Înseamnă că, orice s-ar întâmpla de acum încolo, el nu-și asumă nicio responsabilitate. Joshua scoase un strigăt scurt de uimire.

– Știu că e vina mea, așa că nu e nevoie să mi-o confirmi.

Deși era un ton ironic, Dane chicoti ca și cum i-ar fi plăcut ce auzise. Imediat după aceea, privi în jos și mormăi.

– Nenorocitul ăsta a murit.

Joshua, care privea în tăcere bărbatul care nu mai respira, spuse:

– Crezi că a ajuns în rai, așa cum spera?

– Cine știe… a răspuns Dane indiferent.

– Ce e sigur e că, dacă tot stăm aici, vom ajunge și noi undeva, fie că e raiul sau iadul.

Apoi, ceasul lui Joshua a emis un semnal sonor. Joshua, care l-a verificat imediat, a mormăit:

– Au venit.

Se referea la “echipă”. Lui Joshua, a cărui voce devenise ceva mai calmă, ca și cum era ușurat, Dane îi răspunse indiferent.

– Încet ca naiba. Aș zice că e coada de la ITP*.

– Probabil sunt tipi care lucrau acolo.

Și Joshua părea nemulțumit de viteza lor și s-a alăturat ironiei. Desigur, întrucât nu erau toți foști angajați ai DMV**, s-au pus imediat în mișcare.

– Grayson, trezește-te. Grayson!

Când a strigat la bărbatul care stătea rezemat de perete cu ochii închiși, acesta a deschis imediat ochii. Gura lui Grayson s-a deschis în mod natural când a zărit fața lui Dane.

– Venu…

– Oprește-te, taci! Nu e momentul pentru asta.

Dane, care l-a oprit pe Grayson cu o voce calmă, i-a pus imediat brațul peste umăr și l-a ajutat să se ridice.

– Poți să mergi singur?

– Nu.

La răspunsul fără rușine al lui Grayson, care se lipise de trupul lui Dane, acesta se uită imediat înapoi la Joshua.

– Josh, ajută-mă!

Joshua și Grayson și-au strâmbat simultan fețele. Dar Dane se strecurase deja de sub brațul lui Grayson și, ținându-și un braț ridicat, a arătat cu mâna liberă spre locul gol, ca și cum i-ar fi spus lui Joshua să se așeze acolo.

– Poți continua.

– Da, Josh are dreptate.

Grayson a intervenit imediat, susținând cuvintele lui Joshua. Pentru prima dată, opiniile lor se potriveau, dar Dane gândea altfel.

– Sunt pompier, trebuie să păzesc spatele.

“Vorbești serios?”

Joshua se încruntă, dar chiar în acel moment se auzi o altă explozie. Dane, care îl prinse repede pe Grayson, care era pe punctul de a cădea, îl împinse direct spre Joshua. În momentul critic în care a trebuit să-l prindă pe neașteptate, Grayson își întoarse rapid trupul și se sprijini de perete. Dane pocni scurt din limbă. Auzind acel sunet, Grayson și Joshua se uitară simultan înapoi la el.

A făcut asta intenționat.

Către cei doi care îl priveau amenințător, Dane a spus ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

– Mișcați-vă, ce faceți?

– Dane, împreună… a spus Grayson, dar Dane i-a contrazis imediat cuvintele.

– Ieși tu primul.

Podeaua se cutremură din nou. Spre deosebire de înainte, Dane strigă cu voce tare.

– Pompierii ies întotdeauna ultimii, grăbiți-vă și ieșiți!

La strigătul aspru, Grayson și Joshua nu au avut de ales decât să se miște primii. Grayson, care s-a uitat înapoi pentru a se asigura că Dane îi urma, a auzit mormăitul lui Joshua.

– Nici măcar nu e de serviciu acum, ce pompier…

Dar atât Joshua, cât și Grayson știau că așa era Dane. Un om care stătea mereu în spate. Și cineva care era mereu gata să-și sacrifice viața…

Când Grayson a simțit brusc un sentiment straniu, s-au auzit focuri de armă din spate.

– Fugi, nu te uita înapoi! a strigat Dane, dar, desigur, Grayson nu era genul de om care să asculte aceste cuvinte. Când se uită imediat înapoi, Dane alerga cu o viteză înspăimântătoare, țintind cu arma.

– Dacă te mai uiți înapoi, te omor și fac sex cu Josh chiar aici!

– Nu m-am uitat înapoi! a strigat Joshua disperat, dar când Grayson, îngrozit, îl depăși și alergă înainte, el rămase uimit.

– La naiba, nici eu nu vreau! a strigat Joshua furios, dar Grayson nu încetini și, dimpotrivă, se îndepărtă de ei și mai repede.

-//-

*ITP = Inspecţie Tehnică Periodică. Etapă specifică verificării unei maşini.

**DMV = Department of Motor Vehicles. E echivalent cu RAR-ul.