A auzit pentru prima dată acest zvon la o petrecere caritabilă la care era invitat de un cunoscut.

– Poftim? O ghicitoare?

Grayson, care își omorâse timpul cu discuții fără sens cu alți invitați, se încruntă instinctiv la auzul acestor cuvinte. Bărbatul care adusese vorba râse în timp ce bea dintr-un pahar de vin amestecat cu o doză puternică de ceva mai amețitor.

– Da, se pare că o ghicitoare era invitată la petrecerea lui Hayden. Era destul de distractiv. Era surprinzător de precisă – toată lumea era uimită.

– O, sigur.

Grayson ascultă cu o expresie plictisită, luând încă o înghițitură din vinul său. Ghicitul în palmă? Era ridicol să crezi în astfel de superstiții.

Nu că ar fi putut spune asta cu sinceritate.

De fapt, căutase mai mulți ghicitori și vrăjitori decât putea număra – cu ușurință de zece ori mai mulți decât ar întâlni o persoană obișnuită într-o viață. Și le pusese întotdeauna aceeași întrebare: “Unde este partenera mea predestinată?”

Auzise nenumărate predicţii și plătise un preț obscen pentru ele, dar rezultatele erau aceleași de fiecare dată. Persoana potrivită? De fiecare dată când credea că o găsise în sfârșit, se dovedea că se înșelase. De nenumărate ori, trecuse prin același ciclu de dezamăgire, până când nu a mai crezut orbește în ceea ce spuneau așa-zișii clarvăzători.

De aceea, chiar și acum, când auzea despre o nouă ghicitoare, nu se lăsa convins atât de ușor. Asculta cu un interes moderat, dar rămânea neimpresionat.

Văzând indiferența lui Grayson, bărbatul se scărpină în cap, ruşinat, și adăugă:

– Era doar pentru distracție. Totuși, i-au spus lui Keith o profeție ridicolă, iar el s-a enervat.

– Lui Keith? Ce fel de profeție?

Auzind un nume neașteptat, Grayson ridică o sprânceană. Bărbatul ridică din umeri, ca și cum nu era mare lucru.

– Au spus că va avea de înfruntat în curând o mare greutate. Că, dacă nu va fi atent, va regreta pentru tot restul vieții.

– Poftim?! O să-şi piardă firma sau ceva de genul ăsta?

Un alt bărbat din apropiere chicoti, glumind cu cel mai rău scenariu posibil. Și ceilalți râseră, în timp ce el era clar amuzat de absurditatea ideii. Keith să dea faliment? Probabil că mai întâi ar fi venit sfârșitul lumii. Grayson nu era singurul care gândea așa.

Primul bărbat a continuat:

– Cine știe? Ghicitoarea a spus că va pierde ceva mai important decât banii. Dar înainte să apuce să spună ce anume, Keith a plecat furios.

– Are un temperament atât de violent!

– Sincer, dacă mi-ar fi spus cineva asta, și eu aș fi plecat.

– Da, predicțiile negative strică doar starea de spirit.

A urmat un cor de aprobare, iar în curând conversația s-a îndreptat către alte subiecte.

Grayson sorbi din vinul său, absent, meditând la asta.

Keith, care odată era la fel de afemeiat ca şi Grayson, alesese să se însoare cu ani în urmă – o decizie pe care nimeni nu o prevăzuse. Cu toate astea, după ce s-a căsătorit, nu a mai fost niciodată infidel. Realitatea era încă greu de crezut pentru mulți. Dacă exista ceva suficient de prețios, încât să-l determine pe Keith să reacționeze atât de puternic, acela nu putea fi decât Yeonwoo. Sau poate cei doi copii iubiți ai săi.

O mincinoasă!

Asta era singura concluzie de care Grayson avea nevoie. Ideea că Yeonwoo l-ar părăsi pe Keith era ridicolă. Și în ceea ce privește cei doi puișori care abia făceau altceva decât să ciripească? Era de la sine înțeles.

Keith își găsise sufletul pereche – singurul lucru pe care Grayson îl căuta cu disperare de atâta timp.

Și el îi găsise primul.

Dacă exista ceva numit voință divină, atunci Dumnezeu probabil era un nemernic incredibil de părtinitor.

Keith râsese mereu de obsesia lui Grayson de a-și găsi jumătatea, dar, în final, el era cel care dăduse peste partenerul său fără efort.

Grayson se încruntă gândindu-se la asta. Nenorocitul ăla nu-și citise niciodată norocul.

Și acum, o ghicitoare îndrăznise să prezică ceva de rău pentru Keith?! Faptul că ieșiseră nevătămați din acea întâlnire era un adevărat miracol. Oricine era, își consumaseră norocul unei vieți întregi în acel moment.

De vreme ce Hayden o invitase, probabil că erau oarecum credibilă.

Dar, din nou, nu era ușor să-i descoperi pe escroci.

Asta era tot ce gândea Grayson despre noua ghicitoare. A trecut repede mai departe, angajându-se în alte conversații frivole.

Și, astfel, subiectul misterioasei ghicitoare era aproape uitat.

Până când, o lună mai târziu, atitudinea lui Grayson s-a schimbat complet.

L-a contactat urgent pe Hayden, cerându-i informațiile de contact ale ghicitoarei.

Pentru că tocmai aflase că așa-zisul semn rău al lui Keith se împlinise exact așa cum era prezis.

Iar Keith era într-o situație gravă.

─ ▪ ─

– Hmm…

Cu o expresie profund serioasă, femeia de vârstă mijlocie, se uită fix la cărțile întinse pe masă.

Grayson stătea în fața ei, cu brațele încrucișate și cu o expresie încruntată pe față.

Trecuse ceva timp, dar ea rămânea tăcută.

“De ce durează atât de mult? Oare ezită?”

“Sau nu știe să citească afurisitele de cărți?”

Pe măsură ce neîncrederea lui creștea, ochii lui îngustați se umplură de suspiciune. Tocmai când răbdarea lui era pe punctul de a se epuiza, ghicitoarea își îndreptă în sfârșit spatele.

– Este… dificil.

Grayson se uită la ea fix, cu o privire pătrunzătoare. Femeia își menținu atenția asupra cărților, ca și cum ar fi evitat privirea lui sau ar fi ignorat-o în mod deliberat.

– Partenerul tău predestinat… este dificil. Foarte dificil.

– Și? Vrei să spui că nu există?

Grayson nu-și putu stăpâni enervarea. Ghicitoarea clipi surprinsă de tonul lui ascuțit și, apoi își drese repede gâtul.

– Nu am spus asta. Dar nici nu pot spune cu certitudine că există.

– Crezi că am venit până aici pentru niște jocuri de cuvinte?

Vocea lui Grayson era straniu de calmă, buzele lui conturând un zâmbet. Dar ghicitoarea își dădu seama imediat că starea lui de spirit era departe de a fi calmă.

Era practic plin de furie.

– Desigur că nu.

Anii de experiență o învățaseră să afișeze un zâmbet și să schimbe rapid situațiile.

– Ai muncit din greu să-l găsești. Dar nu ai reușit, pentru că nu era momentul potrivit.

– Și?

Grayson o presă nerăbdător.

– Când va fi momentul potrivit? Mai e mult până atunci? Cât timp mai trebuie să aștept? Sau îmi spui că e vorba de un afurisit de gropar? Că eu, voi muri înainte să-l întâlnesc?!

– Haide, calmează-te!

Ghicitoarea ridică mâna ca și cum ar fi vrut să potolească un câine turbat. Apoi, după o clipă de ezitare, spuse:

– Nu va mai dura mult. Îi vei întâlni în curând. Poate că deja te-ai întâlnit cu el.

– Era chiar în fața mea și nu l-am observat?

Îndoiala se aprinse în ochii lui Grayson, dar înainte să apuce să o contrazică, ghicitoarea adăugă:

– Nu neapărat direct. Lumea este plină de conexiuni trecătoare. În budism, există o zicală: chiar și atingerea mânecilor poate fi destinul.

Grayson se încruntă, urmărind-o atent. Încet, se lăsă pe spate, încrucișând brațele – un semn clar că răbdarea îi era pe sfârșite.

– Deci… spuse el, prelungind cuvântul.

– Cum îl găsesc?

Ghicitoarea luă o carte din pachet și o așeză pe masă.

Grayson se uită la ea în timp ce ea vorbea.

– Foc.

– Foc?

El se încruntă, repetând cuvântul. Femeia dădu din cap.

– A ajuta pe alții. Și foc.

– Pompier?

– Poate. Sau poate nu.

Ea dădu din nou înapoi.

– Dacă te dedici ajutorării celorlalți, îl vei întâlni. În orice caz, focul este cheia.

Grayson continua să se încrunte, ca și cum s-ar fi gândit cât din aceste prostii ar trebui să creadă.

– Altceva?

Ea a tras o altă carte, a verificat-o, apoi a răspuns:

– Poate fi o femeie. Sau un bărbat.

– Desigur.

Grayson a râs disprețuitor, ridicând ochii la cer. Apoi s-a oprit, strângând ochii.

– Dar sânii ei?

– Poftim?!

Luată prin surprindere, ghicitoarea clipi.

Grayson repetă:

– Mari? Mici? Deloc? Poți vedea asta în cărți, aşa e? Deci? Sânii?

– Păi… Ăăă… E… mare.

După ce a întors o altă carte, ea a răspuns în sfârșit.

Grayson zâmbi satisfăcut.

– Atunci, e o femeie.

Ghicitoarea rămase uimită pentru o clipă, apoi se încruntă, confuză.

Dacă era așa, atunci de ce sexul nu apărea clar la prima ghicire?