Jin Wuqi a avut un tată puternic și o mamă slabă.

Tatăl său nu era fiul cel mare. Dar datorită nivelului său excepțional de feromoni și genei sale Alfa, el era plasat fără îndoială în poziția de moștenitor de la naștere.

Într-o astfel de situație, Jin Wuqi, ca omega printre descendenții unei familii puternice , a avut o copilărie fără griji.

Cu toate astea, vremurile bune pe care soarta i le putea oferi s-au încheiat aici.

Când avea nouă ani, tatăl său a murit într-un accident de avion. La fel ca mulți alți pasageri care au pierit, trupul său s-a scufundat în mare. Bunicul lui Jin Wuqi a trimis bărci de salvare și elicoptere pentru căutare și salvare. Dar nu au găsit nimic.

Asta era prima lui pierdere. El era prima despărțire din viața lui Jin Wuqi. Înainte ca tatăl său să plece, el tundea trandafiri în curte. Tatăl său a zâmbit și l-a întrebat ce cadou își dorește pentru ziua sa de naștere din luna următoare.

Mulți ani mai târziu, Jin Wuqi uitase răspunsul său de atunci. Își amintea doar ceea ce tatăl său îi spunea frecvent.

– Vei fi din nou cu un an mai mare. Tata îți poate da multe lucruri. Dar Omega se va confrunta cu din ce în ce mai multe provocări. Ai voie să-ți fie frică și să te ascunzi în spatele meu pentru moment. Dar ține minte, când vei fi singur într-o zi, trebuie să fii curajos.

Era un mesaj de ziua de naștere în avans, deoarece tatăl său se temea că nu va putea ajunge la ziua de naștere a fiului său. Nu avea de unde să știe că a devenit ultimul cuvânt de alinare în zilele lipsite de griji ale tânărului Omega.

Cât timp durează să te maturizezi?

Uneori, doar peste noapte.

Când a sosit vestea morții tatălui său, familia unchiului său nici măcar nu s-a deranjat să-și simuleze durerea. L-au presat pe bunicul lui Jin Wuqi să transmită locul moștenirii. Frumoasa lui mătușă Omega s-a uitat la mama și fiul Omega cu o expresie triumfătoare, părând înțelegătoare când a spus:

– Ce păcat, Xiao Qi. Dar nu-ți face griji, nu te vom trata rău.

Când vei crește mare, voi găsi un Alfa bogat pentru tine. În acest fel, tu și mama ta puteți urca pe scara socială și mai mult.

Vărul lui Jin Wuqi, Alfa delincvent care era încă în liceu, a rânjit la Jin Wuqi.

– Omega nu sunt buni deloc.

Oamenii sunt ciudați. Când vine vorba de discriminarea de gen, sunt experți în a face afirmații radicale. Vărul său părea să uite, în timp ce își bătea joc de Jin Wuqi, că propria lui mamă era Omega. Poate că nu-i păsa. Sau poate chiar mătușa lui, ea însăși Omega, îi privea cu dispreț pe Omega, deși era una dintre ei.

Cu lacrimi în ochi, mama lui Jin Wuqi l-a ținut strâns. Îi implora în tăcere să se oprească.

Ea era un Omega obișnuit dintr-o familie obișnuită. Tatăl lui Jin Wuqi se căsătorise cu ea în ciuda obiecțiilor familiei. De-a lungul anilor, el a protejat-o întotdeauna de orice priviri reci și i-a îngăduit slăbiciunile. Astfel, ea nu a învățat niciodată cum să facă față unor astfel de comentarii dureroase.

Dar ceea ce îl învățase tatăl lui Jin Wuqi pe fiul său era să fie curajos.

– Nu mă deranjează, mamă, a ținut tânărul Omega mâna mamei sale și a spus încet:

– Nu-ți face griji.

***

Afacerile firmei erau încredințate temporar unchiului său. Jin Wuqi era adus alături de bunicul său, scăpând cu greu de conflicte și ridiculizări.

Bunicul său era încă cel mai înalt factor de decizie din firmă. Jin Wuqi l-a urmat și l-a auzit spunând cea mai frecventă frază:

– Omega pot fi pe cont propriu. Dar înainte de a sta ferm pe picioare, dacă este posibil, vreau totuși să deschid mai multe drumuri pentru tine.

După ce Jin Wuqi a devenit major, bunicul său a anunțat că va transmite drepturile de moștenire acestui nepot Omega.

Întreaga familie era surprinsă. Chiar și alte conglomerate erau uimite. De ce ar fi luat directorul Jin o astfel de decizie?

Nimeni nu a ieșit să ceară o explicație. Bunicul său, care deja începea să se simtă neputincios, avea o privire obosită între sprâncene. De-a lungul anilor, văzuse cum firma era risipită și perturbată de familia fiului său mai mare.

Nu mai era capabil să se ocupe de problemele din spatele său. Spera doar ca afacerea familiei să mai poată rezista puțin.

– Bunicului îi pare rău pentru tine.

S-a uitat la Jin Wuqi și a suspinat.

– Ceea ce îți predau este o firmă care este numai spectacol și nicio substanță. Dacă tatăl tău era încă aici, familia noastră nu ar fi ajuns așa azi.

La douăzeci de ani, Jin Wuqi strălucea ca un trandafir. Era ca o piatră prețioasă pe sceptru. Crescuse bine.

– Nu contează. Voi munci din greu, bunicule, a spus el.

– Firma din Orașul A a funcționat foarte bine. Îmi voi muta treptat atenția acolo.

– Bine, a dat bunicul său din cap.

– Ferește-te de toată lumea.

– Așa voi face.

Bunicul său i-a predat întregul grup lui Jin Wuqi și s-a retras la un azil.

În acea perioadă, Jin Wuqi a trebuit să înfrunte răutatea și privirile reci ale familiei, neîncrederea partenerilor de afaceri, amenințarea acționarilor de a-și retrage investițiile și intențiile rele ale diferiților Alfa în timpul negocierilor.

A experimentat de mai multe ori că cei care nu făceau parte din această familie erau întotdeauna atât de integri și onești. Vărul său Cheng Che l-a întâlnit pe Jin Wuqi la unul dintre banchetele aniversare ale bunicului lor. La acea vreme, Jin Wuqi nu preluase încă frâiele firmei. Cheng Che era încă în gimnaziu.

Cheng Che privea calm cum familia unchiului lui Jin Wuqi vorbea și râdea. În cuvintele lor, nu era ascuns disprețul lor pentru Jin Wuqi și mama sa.

– Oamenii care îi văd pe Omega ca pe niște reprezentanți ai slăbiciunii sunt foarte înguști la minte, a spus Cheng Che.

– Nu-mi plac cei care au astfel de prejudecăți împotriva propriei lor familii.

– Sunt obișnuit cu asta, puștiule, a chicotit Jin Wuqi, mângâindu-l pe cap pe Cheng Che.

– Dar ai dreptate. Felicitări că totuși nu trebuie să trăiești cu ei.

– Bunicul meu a spus că ai și o firmă în China. De ce nu te întorci să o conduci pe aia?

– Pentru că au nevoie de mine și aici, a continuat Jin Wuqi să zâmbească.

– Altfel, cine ar vrea să rămână aici?

După ce Jin Wuqi a preluat firma, familia unchiului său a devenit și mai nesățioasă, precum vampirii, neîncetat exigentă. Ei dețineau poziții doar cu numele, folosindu-și pozițiile și acțiunile din firmă pentru a-și căuta constant propriile beneficii.

Asta era viața lui Jin Wuqi înainte de a-l întâlni pe Yu Yang, înainte de a împlini 24 de ani.

Nu era lipsit de experiențe romantice. Nenumărați Alfa îl urmăreau, unii râvnindu-i înfățișarea, alții averea, alții trupul, iar alții îl iubeau cu adevărat.

Jin Wuqi a întâlnit mulți Alfa remarcabili. Chiar dacă în cele din urmă s-au despărțit, el s-a simțit norocos. A primit dragoste de la părinții săi, de la bunicul său și de la alții. Această dragoste era o parte indispensabilă a emoțiilor sale. Acestea erau calde și luminoase, împiedicându-l să devină o persoană rece și ipocrită.

***

Mai târziu, s-a întors în China pentru că existau unele probleme în firma națională care necesitau atenția sa personală.

Bunicul lui Cheng Che era acționar în această firmă. Cheng Che era deja în ultimul an de liceu.

Despărțirea temporară de familie era ca și cum s-ar fi târât afară dintr-o mlaștină. Jin Wuqi tocmai se întorsese în țară și simțea o nostalgie, rezistând atât de mult timp.

Când a vrut să cumpere o mașină, i-a trimis o fotografie lui Cheng Che, întrebându-l ce culoare arată bine.

Cheng Che a ales-o pe cea roșie și a spus:

– Asta este potrivită pentru tine.

Un Omega orbitor ar trebui să fie asortat cu o astfel de mașină sport.

Mașina era condusă doar o lună înainte de a fi lovită de un licean Alfa care mergea pe bicicletă.

Un semn atât de mic. Oamenii nici nu ar fi observat-o dacă nu s-ar fi uitat atent.

Cealaltă persoană a rămas lângă mașină, spunând că se grăbește să meargă la școală și i-a cerut lui Jin Wuqi să îi lase numărul de telefon.

Ochii puri și uimitori ai adolescentului Alfa l-au atins profund pe Jin Wuqi. El era impresionat. Era ca și cum ar fi urcat un munte pentru o lungă perioadă de timp, simțindu-se foarte obosit, și apoi deodată ar fi văzut o floare frumoasă și parfumată în fața lui în timp ce se odihnea pe pământ.

Purta parfumul feromonilor de sifon de lămâie.

Vremea din acea dimineață era foarte frumoasă. Amețit, Jin Wuqi s-a simțit ca și cum s-ar fi întors înainte să împlinească nouă ani, când tatăl său era încă în viață. Fiecare zi din viața lui de atunci era însorită și pură.

***

Probabil că Jin Wuqi s-a născut să îl necăjească pe Yu Yang. Deși se purta încăpățânat și dur, inima lui nu-și putea ascunde entuziasmul.

Nici Jin Wuqi nu a vrut să ascundă asta. A doua oară când s-au întâlnit, i-a mărturisit direct lui Yu Yang sentimentele sale. Pe chipul lui Yu Yang nu se citea nicio surpriză sau emoție, ci doar nedumerire și nerăbdare după un moment de tăcere stupefiantă. El și-a încruntat sprâncenele și a spus că nu are timp să se joace cu Jin Wuqi și i-a spus să găsească pe altcineva.

Era de înţeles că şi comportamentul direct și tachinator al lui Jin Wuqi putea părea frivol și lipsit de griji pentru alții.

După întoarcerea în țară, existau multe probleme de rezolvat. Dar înainte ca ele să poată fi rezolvate, bunicul lui Jin Wuqi s-a îmbolnăvit grav.

Cheng Che și Jin Wuqi au plecat împreună în străinătate. Bunicul său a refuzat să-l vadă pe unchiul lui Jin Wqi și pe familia acestuia, dar i-a încredințat totul lui Jin Wuqi, cerându-i să nu alunge complet familia unchiului său din familie.

– Nu o voi face, nu m-am gândit niciodată la asta, a spus Jin Wuqi, ținând mâna bunicului său.

– Nu-ţi face griji, mă voi descurca bine. După ce totul se va rezolva, mă voi transfera înapoi în China. voi integra și firma de acolo.

Bunicul său s-a uitat la nepotul Omega și la strănepotul său Alfa și a dat ușor din cap.

Familia unchiului său era nemulțumită de distribuirea acțiunilor din testament, dar, din respect pentru moartea recentă a bătrânului, se temeau să nu provoace o scenă care să le păteze reputația. Astfel, au găsit o scuză pentru o vizită și au plecat într-o călătorie în străinătate.

Firma era temporar stabilă. După ce s-a ocupat de afacerile bunicului său, Jin Wuqi s-a întors în China cu câteva documente de bază, însoțit de Cheng Che.

Lui Jin Wuqi i-a fost foarte dor de Yu Yang. Îi era dor de Alfa pe care-l întâlnise doar de două ori, pe care nu se putuse abține să nu-l sărute la a doua întâlnire.

Yu Yang era supărat pentru că Jin Wuqi nu îl sunase de mai multe zile. Când a aflat că bunicul lui Jin Wuqi decedase, expresia lui a devenit foarte atentă. L-a întrebat încet dacă Jin Wuqi era foarte obosit.

– Sunt foarte obosit. Întotdeauna sunt atât de obosit.

Jin Wuqi s-a sprijinit de umărul lui, lăsându-l să îl sărute.

După aceea, au ajuns în mod natural în pat, ca și cum era o pereche perfectă potrivită în cer. Nu erau lipicioși sau prea posesivi. Dar doar o privire a celuilalt le determina inimile să bată mai repede.

Dar se părea că se mișcau prea repede. Jin Wuqi putea să simtă aroganţa lui Yu Yang, dar nu era sigur cât de mult poate dura îndrăgostirea unui tânăr.

Abia mulți ani mai târziu și-a dat seama că îndrăgostirea din acea vară și dragostea unui tânăr puteau persista.