Volumul 3, R 1, Partea 8
“Te rog. Nu raporta asta. Amândoi au doar douăzeci de ani. Voi avea grijă să nu se mai întâmple niciodată așa ceva. Îi voi supraveghea îndeaproape.
Îmi pare rău. Dar este datoria mea.
Doctore.
Îmi cer scuze. Mă duc să verific starea pacientului.
Așteptați!”
(Îmi amintesc!)
Furnicătura dureroasă când bărbatul l-a apucat de braț.
A început cu un șoc, ca și cum era electrocutat, urmat de dilatarea pupilelor, uscăciunea gurii, bătăi rapide ale inimii și creșterea temperaturii trupului.
Mirosul copleșitor, ca al fructelor coapte, care venea de la bărbat. Mirosul acela dulce a stârnit ceva în el, trezind o dorință rapidă pe care nu o mai simțise niciodată.
Kazusa nu știe de ce contactul cu acest bărbat a declanșat această reacție. Dar, din cauza asta, natura Omega care zăcea ascunsă în el s-a trezit.
Dacă nu ar fi intrat în contact cu el, probabil că ar fi rămas în continuare un chirurg ortoped Beta banal…
Cu mici nemulțumiri, ar fi trăit o altă zi obișnuită, la fel ca ziua precedentă…
– Nu cunosc mecanismul exact din spatele acestui lucru. Dar adevărul este că şi contactul cu mine te-a determinat să devii un Omega. Mă simt parțial responsabil pentru pierderea licenței tale medicale.
Bărbatul vorbea cu o expresie solemnă.
Acele cuvinte au declanșat o undă bruscă de furie, enervare și resentimente – sentimente pe care Kazusa nu le-a putut exprima nimănui până acum. Ele au crescut în interiorul lui, devenind din ce în ce mai mari, până când au atins limita.
– Așa este!
Kazusa a explodat.
– E vina ta!
Kazusa, găsind în sfârșit o cale de a-și exprima emoțiile reprimate, și-a îndreptat furia către bărbat.
– Din cauza ta, am pierdut totul! Am fost dat afară de la locul de muncă, mi-am pierdut slujba și chiar mi-am pierdut casa!
O parte din el știa că asta era doar o descărcare a enervării sale. Dar odată ce vulcanul emoțiilor a erupt, nu mai putea fi oprit.
– Dacă nu m-ai fi apucat de braț în acel moment, dacă nu aș fi simțit acel șoc electric și nu mi s-ar fi declanșat căldura, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat!
Bărbatul, aparent intrigat, întrebă:
– Și tu ai simțit curentul acela? Nu ți se pare ciudat? Am fost în preajma multor Omega. Dar niciunul dintre ei nu a provocat vreodată așa ceva. S-a întâmplat doar cu tine.
Kazusa se simțea iritat de curiozitatea bărbatului într-un astfel de moment, mai ales când cineva era pe punctul de a sări de pe o clădire.
– Cui îi pasă?! Oricum, totul s-a terminat!
– Nu s-a terminat!
Bărbatul a negat cu fermitate strigătul de disperare al lui Kazusa. Tonul lui era neclintit.
– O să fii bine.
Declarația încrezătoare a bărbatului i-a provocat sângele să-i fiarbă în cap lui Kazusa de furie. Tratează asta ca și cum nu ar fi nimic. La naiba!
– Cum poți spune asta? Am devenit Omega la treizeci de ani!
– O să mă ocup eu de asta.
– Poftim?!
Ce-i cu tipul ăsta? Crede că faptul că e chipeș înseamnă că poate spune orice vrea?
– De acum încolo, voi fi responsabil pentru viața ta.
Această promisiune fără temei și iresponsabilă a determinat ca furia lui Kazusa să crească și mai mult.
Exact de asta nu suporta oamenii din centrul orașului.
– Acum, coboară de acolo. Hai să bem ceva cald, să ne trezim din beție și să vorbim despre viitorul tău.
Bărbatul îl privi pe Kazusa direct în ochi, vorbind serios și întinzându-i mâna.
– Taci din gură!
Kazusa a izbucnit, respingând mâna bărbatului cu furie. Mișcarea bruscă l-a determinat să-și piardă echilibrul. Ambele mâini au alunecat de pe gard și partea superioară a trupului i s-a înclinat înapoi.
– Poftim?!
– Ai grijă!
Vocea tensionată a bărbatului răsună pe acoperiș.
Kazusa încercă să se agațe din nou de gard. Dar odată ce își pierduse echilibrul, nu era ușor să-l recâștige. În ciuda eforturilor sale, partea superioară a trupului se înclină și mai mult înapoi, iar cerul negru ca cerneala îi umplu câmpul vizual.
(O să cad!)
Chiar dacă intenționase să se arunce și să moară, simplul gând că se va zdrobi de învelişul de beton îi strânse gâtul de frică. Reflexiv, închise ochii strâns. Dar apoi simți o mână puternică apăsându-i spatele.
“…”
O descărcare, ca un șoc electric, i-a străbătut locul unde mâna îl susținea. A auzit un geamăt înăbușit lângă urechea lui, chiar înainte ca trupul său să se desprindă complet de gard.
– Aahh!
Kazusa țipă în timp ce cădea pe spate. Dar când lovi podeaua de beton, impactul, în special în spate, nu era atât de puternic pe cât se așteptase. Ceva dur, dar oarecum flexibil, amortiză lovitura, absorbind șocul care ar fi trebuit să fie al lui.
“…”
Kazusa deschise încet ochii și privi luna rotundă de deasupra capului. Sunetul bătăilor inimii sale și respirația sa neregulată, se armonizau în urechile sale.
(Sunt… în viață?)
Realizând acest lucru, se ridică brusc și se uită înapoi la bărbatul care îi amortizase căderea.
– Ești… ești bine?
Kazusa își înghiți cuvintele.
Ochii bărbatului, asemănători unor pietre prețioase, străluceau. Ochii lui diferiți erau umezi de dorință. Un miros puternic se degaja din bărbat, al cărui chip avea acum o expresie distinct masculină.
(Acest… miros.)
Era un miros dulce, ca al fructelor coapte, pe care Kazusa îl recunoscu.
Noaptea trecută, după ce contactul lor îi provocase acel șoc electric, bărbatul începuse să emită acest miros. Și înainte ca Kazusa să-și dea seama, intrase în călduri.
Acum, acel miros intens se lipise din nou de trupul său și, ca și cum era atras de dorința bărbatului, Kazusa simți că propriul său trup începea să se încălzească rapid.
– Aah… Aah…
Pulsul i se accelerase, transpirația îi acoperea fruntea, ochii i se umeziseră și o căldură ciudată îi cuprinsese abdomenul…
Noaptea trecută, nu înțelesese ce era acest fenomen copleșitor și irezistibil. Era ca o forță care îi înghițea rațiunea umană și îi neutraliza frânele.
Era ceva ce nu experimentase niciodată în cei treizeci de ani ai săi.
Dar acum, știa.
Erau căldurile.
7 comments
-
-
Mulţumim pentru comentariu. La începutul fiecărui capitol există o precizare de genul: Volumul 3, Prolog, Partea 1. Aşa se ştie clar din ce volum face parte fiecare capitol. Seria Resonance e completă. Ne bucurăm că v-a plăcut aşa mult!💕💕💕
Adevarat ,s-a terminat brusc dar ,noi avem minte care va duce finalul unde dorim. Multumesc Anya pentru traducerea cartii
Revin ca să fac următoarele precizări. Am scris comentariul anterior „la cald”, imediat după ce am terminat de citit. Îmi cer scuze pentru memoria mea proastă-dacă ar fi fost bună, nu mai puneam întrebările referitoare la continuare. Scrie la început, în prezentare, că vor fi două volume, primul având 89 capitole. Deci, urmează continuarea. Și, căutând toată seria, am văzut legătura între „Resonance Heat..” și „Resonance Lust..”, primele volume în care eroii principali sunt fratele mic Shutou și iubitul său, respectiv cuplul de polițiști Kouki și Amane, pe care în focul cititului nu mi-i mai aminteam (ca nume, deoarece ca personaje sunt de neuitat). Ca să fie simetric, ar urma ca vol. 3 și 4 să fie despre fratele mijociu și iubitul lui, respectiv Zero și Kazusa, sau să se amestece și fratele cel mare în poveste cu sau fără partenerul/partenera lui? Oricum ar fi, vă mulțumesc din suflet pentru toate cărțile pe care le-ați tradus deja și pe care le veți traduce în viitor și la care ne-ați făcut și ne veți face părtași.
-
Vă mulţumesc din suflet. Şi pentru rating-ul de 5 stele pe care l-am observat ieri, târziu în noapte! Ne bucurăm că v-au plăcut şi că aţi citit cu pasiune. Multă sănătate să aveţi!🥰❤️🥰❤️
Mi-a plăcut mult această serie. Atât Amane cu Kouki cât și Zero cu Kazusa.
Minunat cum ambii frați și-au întâlnit sufletele pereche unde nici nu se așteptau dar la fiecare cu responsabilități.
Dacă la cuplul Kouki cu Amane trebuiau să țină secretă relația lor, Amane fiind Omega ar fi fost dat afară din poliție, în schimb cel de-al 2 lea cuplu Zero cu Kazusa pot avea o relație deschisă acum.
Kazusa a pierdut tot ce a construit în 30 ani cu o simplă atingere a lui Zero, însă acesta la salvat de la moarte și la învățat să trăiască din nou dar și să iubească.
Mi-ar fi plăcut să citesc și mersul acasă la părinții lui Kazusa și să aibă un copil împreună. Dar nu eu sunt scriitoare.
Mulțumesc frumos pentru traducere❤️-
Da, şi mie ca traducător mi-ar fi plăcut să mai fi avut câteva capitole în plus, dar nu se poate face nimic în privinţa asta. Mulţumim pentru comentariu şi pentru că v-a plăcut seria.❤️❤️❤️
Leave a Reply
-
LIVISHOR -
M-am abțínut să nu fac comentarii pe parcurs, așteptând să se termine. Și-acum, aștept să continue. Volumul IV, va fi tot despre ei? Sper din suflet. Mi-a plăcut romanul pentru poveste, pentru pereche, pentru mesaj și pentru încă o mulțime de lucruri. Nu știu în ce ordine să-mi exprim sentimentele .
1. Am văzut cum, chiar și atunci când crezi că ai pierdut totul, trebuie să găsești puterea să o iei de la capăt. Vei reuși și vei vedea cum „tot răul e spre bine” și că nimic nu e întâmplător. Și să constați că în toată călătoria descoperirii de sine și a transformării, ai oameni alături, de care e bine să te apropii și în care să crezi. Să nu-i respingi.
2. Nu știu care a fost mesajul principal. Au fost mai multe. Să-i ajuți pe cei din jur, să dai șanse oamenilor. Să le acorzi sprijin, pe cât poți . În felurile în care poți. Să nu desconsideri pe nimeni. Să fii bun. Și multe altele. În esență, SĂ FII OM.
3. Ce să spun despre Zero și Kazusa? Că se merită și că trebuie să prețuiască întâmplarea că s-au găsit? Zice Kazusa la un moment dat că nu s-a descoperit ca gen până la întâlnirea predestinată, fiindcă l-a așteptat pe Zero treizeci de ani. Ce frumos! Și-a așteptat sufletul pereche, pe care, chiar și în lumea Omegaverse, poți să nu-l întâlnești niciodată. Dar și atunci când îl întâlnești: scântei și electricitate.
Să citiți cartea! E excepțională!. Vă mulțumesc, Rainbow Love. Aștept volumul IV al seriei.