Ce prostii spune tipul ăsta?

Pentru Chrissy, nu exista veste mai bună decât să afle unde era ofițerul Simmons, dar nu putea să-l creadă orbește. Care era planul lui?

– Nu ai spus mai devreme că nu știi?

Ca răspuns la întrebarea plină de suspiciune a lui Chrissy, Nathaniel a răspuns pur și simplu, cu indiferență:

– Da, tot nu știu.

Înainte ca şi Chrissy să apuce măcar să-și spună în sinea lui: “Știam eu”, acesta a adăugat:

– Dar pot să-l găsesc.

Asta bănuia vag Chrissy. De aceea încercase totul, doar ca să-l determine să dea din cap și să-l “ajute să-l găsească”. Era răspunsul pe care și-l dorea, dar acum nu-l putea accepta cu bucurie.

– De ce te-ai răzgândit brusc? Îmi amintesc că ai refuzat categoric data trecută.

Văzând că şi Chrissy tot nu mușca momeala, Nathaniel a întrebat la rândul său, cu o urmă de amuzament încă în voce:

– Tocmai ai spus tu însuşi, că m-am răzgândit.

– Tocmai de aceea te întreb de ce.

A urmat un moment de tăcere. În mijlocul atmosferei neplăcute și incomode, Chrissy a așteptat răbdător un răspuns. Nathaniel și-a mișcat încet buzele:

– Poți alege doar unul dintre cele două răspunsuri: “Da” sau “Nu”.

Se părea că nu avea nicio intenție să-i explice ușor. Tipul ăsta avea cu siguranță propriile lui planuri, dar care erau acestea? Chrissy încercă să-i citească gândurile lui Nathaniel, dar, desigur, era complet neputincios.

– Pot fi absolut sigur că îți vei ține cuvântul?

Auzind acea întrebare ironică, ochii lui Nathaniel se îngustară și mai mult, devenind mai pătrunzători.

– Expresia “de necrezut” ar fi trebuit să fie rostită de mine.

– Tu ești mincinosul, a spus el. În ciuda resentimentelor sale, Chrissy nu putea nega adevărul. Nathaniel respectase întotdeauna regulile și nu îl înșelase niciodată; dimpotrivă, Chrissy era cel care încălca mereu regulile și făcea șmecherii. Acum el răstălmăcea adevărul, spunând: “Cum pot să am încredere în tine?”, ceea ce era destul de ridicol.

Reflectând asupra acțiunilor sale din trecut, nu putea să nu se simtă rușinat. Chiar dacă Nathaniel Miller era un avocat groaznic și oricât de mult l-ar fi urât, ceea ce îi făcuse lui era totuși lipsit de respect și scandalos. Și totuși, odată considerase asta ceva normal.

Prejudecata lui Chrissy față de el îl orbise, împiedicându-l să-și formeze o părere corectă – nu, mai exact, nici măcar nu se obosise să-și formeze o părere. Gândindu-se la asta, Chrissy s-a simţit absolut dramatic.

Poate că de data asta ar trebui să alegi o abordare diferită?

Nathaniel aștepta răbdător un răspuns. Deși neliniștea lui cu privire la intențiile bărbatului nu s-au risipit, amintindu-și lecțiile dureroase din trecut, nu voia să le repete.

– Of, a suspinat Chrissy, cu greu reușind să vorbească.

– Nu pot să-mi dau demisia tot timpul.

Vocea lui era mai blândă decât de obicei.

– E nevoie să mă duc la muncă. În schimb, o să stau la tine acasă.

Auzindu-l pe Chrissy spunând asta, Nathaniel se încruntă, fața lui arătând clar nemulțumirea.

– Nu e o idee bună.

Ca răspuns la acea reacție, Chrissy și-a păstrat fața indiferentă și a subliniat problema:

– Nu am altă soluție; sunt angajat de birou, așa că nu-mi pot stabili la întâmplare programul de lucru sau zilele libere, așa cum faci tu.

Nu intenționa să-l critice sau să-i facă reproșuri, dar cuvintele erau exact așa. Chrissy s-a simțit brusc vinovat și a adăugat repede:

– În schimb, voi coopera cu tine cât de mult pot. Asta este cea mai mare concesie pe care o pot face.

Există limite în ceea ce privește concediul medical. Când i-a prezentat cea mai bună soluție la care s-a putut gândi, Nathaniel s-a limitat să-l privească în tăcere, înainte de a spune:

– Să cooperezi cât mai mult posibil?

Repetă în mod deliberat cuvintele băiatului într-un ritm mai lent decât de obicei, cu ochii lui înguști și alungiți ațintiți asupra lui Chrissy.

– Asta înseamnă că vei urma planul meu, nu-i așa?

– Dacă este posibil.

După ce vorbise prea îndrăzneț mai devreme, Chrissy n-a avut de ales decât să răspundă așa. În acel moment, buzele lui Nathaniel s-au curbat într-un arc perfect. Tocmai când Chrissy se întreba dacă a spus ceva greșit, Nathaniel a luat cuvântul:

– Bine, hai să facem așa: tu și cu mine vom merge și ne vom întoarce de la muncă împreună.

O tăcere sneplăcută s-a așternut între ei. Chrissy, a avut nevoie de două sau trei clipe de tăcere uluită înainte de a putea reacționa.

– Poftim?!

Chiar dacă şi Chrissy nu a reușit să spună decât un singur cuvânt, Nathaniel a continuat calm:

– Nu ai spus că nu poți sta pur și simplu să aștepți la mine acasă? Ei bine, nu mai rămâne decât o singură soluție: să te ții de mine ca o umbră.

El a pus alte întrebări, ca și cum ar fi vrut să se asigure:

– Am spus ceva greșit?

Fața lui Chrissy a rămas inexpresivă, iar el nu putu decât să clipească. Nu greșise, dar nici să spună că avea dreptate nu era pe deplin corect. De ce a ajuns la această concluzie? Să meargă împreună la muncă și înapoi însemna că, în timpul programului de lucru, era nevoie să fie lângă el tot timpul?

De ce era nevoie să fie atât de teribil?

– Mi se pare cam nerezonabil.

În cele din urmă, Chrissy era nevoit să cedeze. Deși îi era profund îndatorat după ce se îndoise de el, și chiar dacă zece guri nu ar fi putut să-i scuze acțiunile, nu putea să-și răsplătească datoria în acest fel.

– Sunt procuror; faptul că merg în aceeași mașină cu tine nu mi-ar afecta în niciun fel reputația.

Iar acea persoană este faimosul “Miller”, așa că sigur va deveni un scandal uriaș. Mai mult, cei doi tocmai s-au înfruntat într-un caz anterior, așa că publicul va avea multe motive de speculații.

– Nu vreau ca lucrurile să se complice, așa că te rog să găsești o altă soluție.

Deși încerca să refuze cât mai politicos posibil, Chrissy era în conflict interior. Nu și-ar fi imaginat niciodată că era nevoit să-și aleagă cuvintele cu grijă pentru a proteja sentimentele lui Nathaniel Miller.

În timp ce Chrissy își ținea respirația, Nathaniel își rotea încet paharul de vin, pierdut în gânduri. Părea că dă atenţie cu adevărat cuvintelor lui Chrissy și se străduia să găsească o cale de a le îndeplini.

– Atunci facem așa.

Nathaniel luă o înghițitură de vin și începu să vorbească încet.

– O să te las undeva unde nu te va vedea nimeni, e în regulă?

– Poftim?!

Văzându-l pe Chrissy clipind nedumerit, Nathaniel a adăugat:

– Nu doreai ca cineva să te vadă cu mine, nu-i așa? Așa că ți-am spus că te las undeva unde nu te poate vedea nimeni. Asta rezolvă problema, nu-i așa?

Avea dreptate, dar Chrissy își dădu seama că, indiferent ce ar fi făcut el, rezultatul nu s-ar fi schimbat. De ce? Din ce motiv?

De ce vrei să mă supraveghezi într-o asemenea măsură?

Întrebările din inima lui deveneau tot mai puternice, dar chiar dacă ar fi întrebat, el nu i-ar fi spus niciodată. În această situație, lui Chrissy nu-i rămânea decât o singură opțiune.

– O săptămână.

În cele din urmă, a luat cuvântul.

– Nu mai pot trage de timp. Află unde se află ofițerul Simmons în termen de o săptămână. Dacă nu-l găsești până atunci, nu voi mai merge cu tine.

Chrissy a stabilit termenul limită maxim pe care îl putea suporta. La auzul tonului său hotărât, Nathaniel a strâns ochii, iar pe chipul său a apărut pentru o clipă un zâmbet abia schițat.

– Atunci e nevoie să mă grăbesc.

Părând mulțumit de răspunsul lui Chrissy, vorbi încet și luă din nou cuțitul și furculița pentru a continua să mănânce. Chrissy era pe punctul de a-și duce la gură bucata de tort pe jumătate mâncată, dar mai era un lucru pe care era nevoie să-l confirme.

– Copiii sunt cu adevărat în siguranță? Nu mai e nevoie să-mi fac griji, nu-i așa?

Nathaniel îi răspunse scurt, la acea voce slabă și nesigură:

– Nu-ți face griji, vor ajunge acasă în curând.

Chrissy îl privi în tăcere pentru o clipă. În trecut, ar fi replicat încăpățânat: “Nu o să cred până nu văd cu ochii mei”, dar de data asta nu a făcut asta.

– Ştiu…

După ce a spus asta, și-a îndesat în gură bucata de pâine rămasă. Pâinea, care inițial era fără gust, a devenit brusc ciudat de dulce.

În timp ce Chrissy își mesteca încet pâinea, Nathaniel terminase deja puiul și începuse să mănânce cartofii copți. Abia după ce a consumat de cinci ori porția lui Chrissy, Nathaniel a vorbit:

– Să luăm desertul în sufragerie?