Motivul pentru care fiul său venise la el era clar. Ashley a răspuns cu o intonație lentă și calmă.

– Fă-ți o prietenă sau găsește-ți o parteneră la un club sau ceva de genul ăsta.

– Iar?

Văzând expresia evidentă de enervare de pe fața fiului său, Ashley adăugă cu indiferență.

– Să mergi la o petrecere cu feromoni e cea mai ușoară cale.

– Atunci asta o să fac.

Nathaniel ajunse la o concluzie fără niciun strop de ezitare. Ashley, care îl privea cu ochii mijiți, întinse mâna și îşi luă telefonul. După ce așteptă un moment, vorbi și dădu instrucțiuni.

– Bernice, caută când și unde va avea loc următoarea petrecere cu feromoni. Și spune-le să-l treacă pe Nathaniel pe listă. Da, pentru cea mai apropiată dată posibilă.

După ce a închis, Ashley a vorbit pe același ton calm.

– Bernice te va suna.

– Mulțumesc.

Cu aceste cuvinte, Nathaniel încercă să părăsească biroul. Totuși, Ashley mai avea o întrebare care îi stătea pe buze.

– De ce te-ai deranjat să vii până aici?

La întrebarea tatălui său, fiul se opri din mers și se uită înapoi. Privind în ochii de un violet intens, exact ca ai lui, el răspunse.

– Pentru că, atunci când te vei întoarce acasă, vei dori să fii singur cu tati, iar lui nu i-ar plăcea dacă ți-aș ocupa timpul.

Ashley nu a avut nicio reacție. Îndepărtându-se de tatăl său, care a rămas nemişcat, cu o expresie impasibilă, fiul a ieșit cu pași mari din birou. Odată ce ușa s-a închis și Ashley a rămas singur, a putut în sfârșit să simtă un miros slab de feromoni. A dat scurt din cap, ca și cum era nedumerit de mirosul pe care fiul său îl lăsase în urmă — un miros care nu era al lui.

Koi, încercarea noastră de a crește copii a eșuat complet.

Gândindu-se la asta, își luă din nou telefonul. Când secretara îi răspunse imediat, Ashley îi dădu un ordin.

– Caută internate. Da, o școală potrivită pentru Nathaniel.

– Am înțeles. Să caut una aproape de reședința dumneavoastră?

– Nu.

Ashley a respins imediat sugestia secretarei.

– Oricum nu va vrea să vină, așa că distanța nu contează.

Ashley s-a întors acasă cu o oră mai devreme decât în ziua precedentă. Trecând prin holul de la intrare și urcând scările, s-a îndreptat direct spre camera celui mai mic.

Așa cum se aștepta, Koi era acolo. Ashley rămase în pragul ușii, privindu-l de sus pe băiatul care stătea pe covor și se juca alături de copil. Văzându-i chipul, zâmbind neîncetat și acoperind bebelușul cu îmbrățișări și sărutări, oboseala acumulată pe parcursul zilei se risipi instantaneu.

Koi era primul care l-a zărit pe Ashley. Simțind o privire asupra lui, a întors capul și s-a ridicat în picioare, surprins.

– Ash! Când ai ajuns aici?

În fața lui Koi, care îl întâmpina cu bucurie, Ashley zâmbi în sfârșit și își deschise brațele. În timp ce Koi sări în îmbrățișarea lui de parcă ar fi așteptat-o, Ashley îl strânse tare și îi inspiră parfumul fără ezitare. Datorită faptului că era destul de bine educat acum, Koi își elibera parfumul de feromoni doar când era cu Ashley. Când erau alții în preajmă, era capabil să-l emită atât de slab încât cineva ar fi trebuit să-și frece nasul de pielea lui atât de aproape pentru a-l remarca. Desigur, și acesta era un privilegiu acordat doar lui Ashley. La urma urmei, nu exista niciun sinucigaș în lume care să îndrăznească să-și îngroape nasul în trupul lui Koi și să-i inhaleze parfumul în prezența lui Ashley.

Totuși, de când se născuse copilul, Koi făcea adesea greșeli. Exact ca în momentul acesta.

– Koi, mai redu puțin parfumul.

– A, scuze.

La această corecție blândă, Koi și-a cerut scuze surprins. Își lăsase garda jos pentru că în jurul lor se afla doar bebelușul, Bliss, dar de fiecare dată când mirosul devenea puternic, Ashley îl avertiza.

– Chiar dacă ești în fața copilului, n-ar fi mai bine să reduci feromonii? Dacă nu-ți faci un obicei din asta, s-ar putea să nu-l poți controla în afara casei.

Deoarece Koi nu putea simți mirosul el însuși, un astfel de lucru era perfect posibil. Pentru că nu putea să-l controleze decât dacă Ashley îi spunea, Koi era de acord cu afirmația.

Dacă şi cantitatea de feromoni crește, ar putea fi o problemă…

După ce văzuse cu ochii lui cum doi bărbați uriași leșinaseră din cauza feromonilor lui Angel, Koi nu avea de ales decât să fie precaut. Având în vedere că Ashley suferise un șoc și o pierdere de memorie din cauza acelui incident, era nevoie să fie deosebit de atent. Mai presus de toate, creierul lui Ashley era extrem de sensibil la feromoni.

Cu toate astea, intenția lui Ashley era cu totul alta. Din păcate, toți cei trei copii aveau aceeași trăsătură ca și el. Nu se știa cum s-ar transforma acești micuți diavoli dacă ar mirosi feromonii lui Koi. Erau încă mici, așa că nu erau afectați imediat, dar nimeni nu putea garanta când ar putea apărea o problemă. Deoarece Koi credea cu tărie că şi copiii lui nu ar fi niciodată așa, era în interesul tuturor ca Ashley să rămână precaut din timp.

Nici el nu voia ca şi copiii lui să fie distruși în asemenea măsură.

Între timp, Koi simțea un sentiment de vinovăție pe măsură ce își amintea evenimentele zilei. Ar trebui să-i spun lui Ash? Gândul i-a trecut prin minte, dar l-a alungat repede. Putea pur și simplu să se asigure că nu se va mai întâmpla. În plus, gemenii erau copii care încă nu împliniseră zece ani.

– Te simți bine acum?

Când a întrebat cu prudență, Ashley a tras aer adânc și a răspuns satisfăcut, în timp ce își îngropă nasul în gâtul lui Koi.

– Perfect.

– Mă bucur.

În timp ce Koi suspină ușurat, Ashley își ridică privirea și vorbi cu seriozitate.

– Ține minte asta, Koi. Nu trebuie să eliberezi mirosul feromonilor decât dacă ești cu mine.

– Da, când sunt și alți oameni în jur, o să-l mențin slab, ca să-l poți simți doar tu, adăugă Koi.

Ashley zâmbi ca și cum era mulțumit și îl sărută ușor pe Koi pe gât.

– Așa e, Koi. Ce băiat cuminte.

Koi se înţepeni reflex la senzația dinților care îi atingeau ușor pielea. Pielea i se înfierbântă repede și fața i se înroși. Când ridică privirea cu ochii involuntar febrili, Ashley îi luă mâna lui Koi și își lipi buzele de palma lui.

– Să ne spălăm împreună, Koi?

Fața i se înroși intens la această ispită secretă. În timp ce Ashley începu să-l ducă pe Koi spre cameră, de parcă era cel mai firesc lucru din lume, Koi vorbi grăbit, de parcă și-ar fi amintit ceva prea târziu.

– A, stai. Bliss e…

Copilul stătea încă pe podea. Ashley aruncă o privire spre Bliss, care continua să stivuiască cuburi de parcă și-ar fi pierdut deja interesul pentru ele, apoi își îndreptă din nou atenția spre Koi.

– Trebuie să mă spăl înainte să ating copilul. Între timp, o să se joace bine singur.

În plus, în conac se aflau numeroși angajați. De parcă ar fi auzit cuvintele lui Ashley, o menajeră a apărut la momentul potrivit și a intrat în camera lui Bliss; abia atunci Koi s-a simțit ușurat și și-a sprijinit capul pe umărul lui Ashley.

După ce a terminat dușul și cina, Ashley a avut grijă de copii în timp ce Koi se spăla. Acesta era momentul în care Ashley îi avea pe copii doar pentru el. Cu alte cuvinte, era singurul moment în care îl putea despărți pe Koi de copii. După ce s-a asigurat că gemenii se pregăteau de somn, s-a îndreptat spre camera lui Nathaniel.

După o scurtă bătaie în ușă, a deschis-o, iar Nathaniel, care stătea la birou făcându-și temele, a ridicat privirea. Ashley a închis intenționat ușa în urma sa și a rămas acolo în picioare înainte de a vorbi.

– Am auzit că petrecerea are loc în acest weekend. Ai fost sunat de Bernice, nu-i așa?

– Da.

Nathaniel s-a întors spre Ashley, rămânând așezat, și a răspuns.

– Da. Mi-am ajustat programul.

Nu ar fi contat dacă s-ar fi întors pur și simplu și ar fi plecat, dar Ashley a decis să joace la sigur, în caz că vestea ajungea la Koi.

– Mai ai nevoie de ceva? Din moment ce e prima ta petrecere, dacă vrei să vin cu tine…

– Mă descurc.

Nathaniel i-a respins oferta fără ezitare.

– Am primit suficientă educație sexuală. N-ar trebui să fie atât de dificil.

Mai exact, ai învățat despre contracepție, gândi Ashley, dar nu se obosi să-i atragă atenția asupra acestui lucru. Nu era o afirmație greșită. Și dacă scopul era pur și simplu să elibereze feromoni, asta era suficient. Nathaniel adăugă pe un ton extrem de profesional.

– Mă descurc foarte bine singur, așa că nu-ți face griji. Nu trebuie să te simți responsabil.

Atitudinea lui era fermă, de parcă știa deja că Ashley era reticent. Deoarece asta era adevărul, Ashley nu s-a obosit să nege. Totuși, era surprinzător faptul că el nu avea deloc aversiune față de sex. Mai ales că nu o făcuse niciodată înainte și ar fi trebuit să se angajeze într-o relație cu o persoană complet străină.

Va căpăta experiență dacă o va face de câteva ori.