Volumul 3, R 6, Partea 8
– Am avut o bănuială. Erai hărțuit de Lycaon, Fossa și Jackal în camera din spate, unde camerele de supraveghere nu există.
Mormăind cu voce joasă, strânse puternic mâna dreaptă și își lovi palma stângă cu pumnul.
– I-ai protejat și nu ai spus nimic. Fără dovezi concrete, nu puteam lua măsuri… Dar vânătaia aceea este o dovadă incontestabilă.
Zero, cu fața încruntată de certitudine, își lovi din nou palma cu pumnul. Părea că era gata să dea buzna în camera 602. Kazusa începu să transpire.
– Ce ai de gând să faci?
– O să vorbesc cu Lycaon. Deși era avertizat că nu va mai exista o a doua dată, a folosit violența împotriva ta. Este un act josnic care nu poate fi iertat.
Vocea lui joasă tremura de furie, iar o aură furioasă radia din întregul său trup.
Era prima dată când Kazusa îl vedea pe Zero atât de furios.
Era firesc, având în vedere că Lycaon trădase încrederea liderului nu o dată, ci de două ori…
– Vrei să spui că… îl vei alunga pe Lycaon de aici?
– Nu poate rămâne dacă nu respectă regulile.
Modul în care Zero a rostit aceste cuvinte a arătat clar cât de serios era. Anxietatea lui Kazusa a crescut.
Dacă situația va continua așa, lucrul de care se temea cel mai mult se va întâmpla.
Ar lăsa cicatrici atât în inima lui Lycaon, cât și în cea a lui Zero…
(Trebuie să opresc asta cu orice preț.)
Hotărând să acționeze, el a întâlnit privirea severă a lui Zero și a deschis gura.
– Nu poţi spera ca oameni ca ei, născuți și crescuți în mediul dur al mahalalelor, să se schimbe atât de ușor. Le-ai întins o mână de ajutor, fiind pe deplin conștient că va dura un timp. Mă înșel?
“…”
Se părea că atinsese un punct sensibil, deoarece sprânceana lui Zero se mișcă ușor.
– Da, în acest moment, am probleme cu Lycaon. Dar, să spunem altfel, asta este și problema noastră. Chiar dacă ești proprietarul, intervenția unei terțe părți nu este necesară.
Cu toată puterea pe care o putea aduna, Kazusa își forță vocea să sune calm și stăpână pe sine în timp ce vorbea. Seducătoarea față din fața lui își încruntă încet sprâncenele.
– După cum știi, Lycaon este imatur din punct de vedere emoțional din cauza educației sale. Ținând cont de asta, voi rezolva lucrurile cu el în felul meu, așa că te rog să lași această chestiune în seama mea.
Zero nu a răspuns imediat la rugămintea lui Kazusa.
Pentru o vreme, ochii nepotriviți ai lui Zero au reflectat conflictul interior din el. După ceva timp, a scos un suspin.
– Bine. O las în seama ta.
Deși era clar din tonul său amar că nu era pe deplin convins, Zero i-a acordat totuși lui Kazusa prezumția de nevinovăție și a făcut un pas înapoi.
– Dar dacă pot să fac ceva, spune-mi. Vreau să te ajut.
Kazusa îl privi pe Zero direct în ochi.
Știa de la început.
Chiar dacă știa, slăbiciunea lui nu-i permitea să renunțe la bunătatea lui Zero. Se bazase egoist pe ea prea mult timp…
Această dependență, această slăbiciune, generase situația actuală.
Kazusa inspiră adânc, apoi expiră.
– Atunci o voi spune.
Adunându-și toate forțele, deschise încet gura.
– Te rog să nu-mi mai acorzi un tratament special.
– Ce vrei să spui?
Zero părea confuz.
– Locatarii de aici te respectă și te admiră din toată inima. Tratându-i pe toți în mod egal și acționând corect în calitate de proprietar, “RARE”, un colectiv de oameni fără legături de sânge, își menține echilibrul. Pe de altă parte, “RARE” este fragil – dacă tu, pilonul lor moral, acționezi în mod nedrept, ar putea să se prăbușească repede. Tu înțelegi asta mai bine decât oricine.
“…”
– Sunt recunoscător pentru bunătatea pe care mi-ai arătat-o din vinovăție. Mă determină să fiu fericit. Dar pentru toți ceilalți, acea bunătate pare favoritism.
Lycaon, cu instinctele sale animale, simțise caracterul nepotrivit al relației lor.
De aceea îl disprețuia atât de mult pe Kazusa.
– Tratamentul special nu este bun pentru pacea de aici. Nu voi mai veni în camera ta. Așa că, te rog, nu mai aștepta nici în fața camerei mele.
Expresia distorsionată de pe fața lui Zero nu se datora fisurilor din ochelarii lui Kazusa. Văzând cum propriile lui cuvinte îl răniseră pe Zero, simți ca și cum pieptul îi era sfâșiat de o lamă ruginită. Voia să-și retragă afirmația, dar în schimb, strânse din dinți și rezistă impulsului.
Privirea lui Zero părea să-l întrebe pe Kazusa dacă era serios, dacă asta era cu adevărat ceea ce voia. Kazusa îi susținu privirea cu o mască de indiferență.
“…”
Tăcerea apăsătoare se prelungea, parcă dura o eternitate. Mușchii feței lui Kazusa începură să se contracte, iar puterea lui de a rezista privirii intense a lui Zero începu să se clatine când, brusc, Zero mormăi:
– Am înţeles… De acum încolo, nu mă voi mai apropia de tine.
Kazusa ridică privirea surprins spre fața lui Zero, dar nu găsi nicio emoție.
– Îmi pare rău că te-am deranjat atât de târziu. Noapte bună.
Vocea lui joasă, lipsită de inflexiuni, era tot ce a spus înainte de a apăsa butonul pentru a chema liftul.
Fără să mai spună nimic, a trecut pe lângă Kazusa, intrând în liftul cu ușile deschise. Kazusa a luptat cu dorința copleșitoare de a-l urmări, strângând pumnii atât de tare, încât unghiile i s-au înfipt în palme.
Zero dispăru din privirea lui când ușile se închiseră. Kazusa auzi sunetul slab al liftului care se ridica — în acel moment, se prăbuși pe podea, neputând să mai stea în picioare.
(Așa… e mai bine…)
Tremurând de un sentiment copleșitor de pierdere, încercă disperat să se convingă.
Acest loc este ceva ce Zero, care a depășit dureroasa despărțire de mama sa biologică, a construit cu mult timp, efort și dragoste.
“RARE” există datorită acestui lucru, salvând nenumărați Omega rătăcitori.
Zero a îngrijit cu atenție “RARE” și, pentru binele lui și al rezidenților, acesta trebuie să supraviețuiască cât mai mult timp posibil. Nu, trebuie să supraviețuiască.
Nu poate permite ca asta să se prăbușească din cauza dorințelor egoiste ale cuiva. Nici măcar ale lui.
Categoric nu!
7 comments
-
-
Mulţumim pentru comentariu. La începutul fiecărui capitol există o precizare de genul: Volumul 3, Prolog, Partea 1. Aşa se ştie clar din ce volum face parte fiecare capitol. Seria Resonance e completă. Ne bucurăm că v-a plăcut aşa mult!💕💕💕
Adevarat ,s-a terminat brusc dar ,noi avem minte care va duce finalul unde dorim. Multumesc Anya pentru traducerea cartii
Revin ca să fac următoarele precizări. Am scris comentariul anterior „la cald”, imediat după ce am terminat de citit. Îmi cer scuze pentru memoria mea proastă-dacă ar fi fost bună, nu mai puneam întrebările referitoare la continuare. Scrie la început, în prezentare, că vor fi două volume, primul având 89 capitole. Deci, urmează continuarea. Și, căutând toată seria, am văzut legătura între „Resonance Heat..” și „Resonance Lust..”, primele volume în care eroii principali sunt fratele mic Shutou și iubitul său, respectiv cuplul de polițiști Kouki și Amane, pe care în focul cititului nu mi-i mai aminteam (ca nume, deoarece ca personaje sunt de neuitat). Ca să fie simetric, ar urma ca vol. 3 și 4 să fie despre fratele mijociu și iubitul lui, respectiv Zero și Kazusa, sau să se amestece și fratele cel mare în poveste cu sau fără partenerul/partenera lui? Oricum ar fi, vă mulțumesc din suflet pentru toate cărțile pe care le-ați tradus deja și pe care le veți traduce în viitor și la care ne-ați făcut și ne veți face părtași.
-
Vă mulţumesc din suflet. Şi pentru rating-ul de 5 stele pe care l-am observat ieri, târziu în noapte! Ne bucurăm că v-au plăcut şi că aţi citit cu pasiune. Multă sănătate să aveţi!🥰❤️🥰❤️
Mi-a plăcut mult această serie. Atât Amane cu Kouki cât și Zero cu Kazusa.
Minunat cum ambii frați și-au întâlnit sufletele pereche unde nici nu se așteptau dar la fiecare cu responsabilități.
Dacă la cuplul Kouki cu Amane trebuiau să țină secretă relația lor, Amane fiind Omega ar fi fost dat afară din poliție, în schimb cel de-al 2 lea cuplu Zero cu Kazusa pot avea o relație deschisă acum.
Kazusa a pierdut tot ce a construit în 30 ani cu o simplă atingere a lui Zero, însă acesta la salvat de la moarte și la învățat să trăiască din nou dar și să iubească.
Mi-ar fi plăcut să citesc și mersul acasă la părinții lui Kazusa și să aibă un copil împreună. Dar nu eu sunt scriitoare.
Mulțumesc frumos pentru traducere❤️-
Da, şi mie ca traducător mi-ar fi plăcut să mai fi avut câteva capitole în plus, dar nu se poate face nimic în privinţa asta. Mulţumim pentru comentariu şi pentru că v-a plăcut seria.❤️❤️❤️
Leave a Reply
-
LIVISHOR -
M-am abțínut să nu fac comentarii pe parcurs, așteptând să se termine. Și-acum, aștept să continue. Volumul IV, va fi tot despre ei? Sper din suflet. Mi-a plăcut romanul pentru poveste, pentru pereche, pentru mesaj și pentru încă o mulțime de lucruri. Nu știu în ce ordine să-mi exprim sentimentele .
1. Am văzut cum, chiar și atunci când crezi că ai pierdut totul, trebuie să găsești puterea să o iei de la capăt. Vei reuși și vei vedea cum „tot răul e spre bine” și că nimic nu e întâmplător. Și să constați că în toată călătoria descoperirii de sine și a transformării, ai oameni alături, de care e bine să te apropii și în care să crezi. Să nu-i respingi.
2. Nu știu care a fost mesajul principal. Au fost mai multe. Să-i ajuți pe cei din jur, să dai șanse oamenilor. Să le acorzi sprijin, pe cât poți . În felurile în care poți. Să nu desconsideri pe nimeni. Să fii bun. Și multe altele. În esență, SĂ FII OM.
3. Ce să spun despre Zero și Kazusa? Că se merită și că trebuie să prețuiască întâmplarea că s-au găsit? Zice Kazusa la un moment dat că nu s-a descoperit ca gen până la întâlnirea predestinată, fiindcă l-a așteptat pe Zero treizeci de ani. Ce frumos! Și-a așteptat sufletul pereche, pe care, chiar și în lumea Omegaverse, poți să nu-l întâlnești niciodată. Dar și atunci când îl întâlnești: scântei și electricitate.
Să citiți cartea! E excepțională!. Vă mulțumesc, Rainbow Love. Aștept volumul IV al seriei.