Yu Yang l-a însoțit pe Jin Wuqi în timp ce acesta se recupera în spital. De multe ori se trezea uitându-se la chipul Omega, întrebându-se ce s-ar fi întâmplat dacă nu l-ar fi urmat în acea noapte.

Yu Yang avea întotdeauna o iluzie bruscă. Inima lui era  goală de prea mult timp. Iar acum că avea totul, nu se putea abține să nu se teamă că totul era doar un vis. Doar când Jin Wuqi îl ținea de mână sau îl îmbrățișa, simțea un sentiment de realitate asemănător vieții.

Acesta era cu adevărat un caz de pierdere și regăsire. Când ai crezut întotdeauna că nu ești iubit, descoperi brusc că cealaltă persoană te iubește chiar mai mult decât ți-ai fi putut imagina.

– În câteva zile, când vei fi externat, mută-te cu mine.

Stând pe balcon, Yu Yang a ajustat pătura pe Jin Wuqi și i-a legat încet părul, șoptindu-i:

– Dacă ți se pare incomod, mă voi muta la tine. Ce părere ai?

– O să mă gândesc la asta.

Jin Wuqi s-a aplecat în brațele lui. A privit în jos, ciupind gulerul Alfa în timp ce spunea cu un zâmbet.

– Nu mai poți face ore suplimentare.

Yu Yang i-a netezit părul lui Omega și a spus:

– Du Yele mi-a spus că întotdeauna stai la firmă foarte târziu.

– Ce altceva pot să fac?

Jin Wuqi și-a ridicat capul. Ochii lui erau plini de un zâmbet, dar și-a încruntat sprâncenele, părând tulburat.

– Trebuie să câștig bani pentru a cumpăra lapte praf pentru copil. Creșterea unui copil este costisitoare.

– Lasă câştigarea banilor pe seama tatălui.

Yu Yang și-a pus palma pe abdomenul inferior al lui Jin Wuqi și a spus:

– De acum înainte, tati va mai lucra câteva ture suplimentare, bine?

– Nu este încă bine dezvoltat. A vorbi cu burta mea nu va ajuta.

Jin Wuqi a râs:

– Este încă doar un mic bob de fasole.

– Educația prenatală ar trebui să înceapă de la stadiul de bob de fasole, a spus Yu Yang cu seriozitate.

***

Zhou Zhou și Cheng Che au venit să-l vadă pe Jin Wuqi.

Zhou Zhou s-a aplecat cu entuziasm peste pat, atingând cu grijă burta lui Jin Wuqi în timp ce spunea:

– Atât de drăguț.

Nu e de mirare că este prietenul din copilărie al lui Yu Yang. Era exact ca Yu Yang, vorbind cu o burtă atât de plată ca și cum era reală.

– Dacă tu crezi că e drăguț, ar trebui să ai și tu unul, l-a necăjit Jin Wuqi.

– În niciun caz. Cheng Che nu poate face asta, a spus Zhou Zhou.

Yu Yang s-a uitat ciudat la Cheng Che:

– De când nu poate?

Cheng Che: “…”

Jin Wuqi:

– Zhou Zhou, nu-i poți da lui Alfa al tău puțină demnitate în public?

– O, nu… Nu am vrut să spun asta.

Zhou Zhou a explicat rapid sub privirea lui Cheng Che:

– Cheng Che încă studiază. Deci, desigur, nu este posibil.

– Pot să o fac.

Cheng Che a spus calm:

– Atâta timp cât vrei, o pot face.

– Las-o baltă!

Zhou Zhou l-a certat în timp ce fața lui s-a înroşit.

Du Yele era și mai exagerat; el deja alegea cărucioare pentru copii.

– O, Doamne, va fi un mic Alfa sau un mic Omega?

A răsfoit frenetic site-uri de cumpărături:

– Camera copilului trebuie amenajată din timp. Și pătuțul trebuie ales cu grijă. Și scutece! Scutece! Îi voi pune pe prietenii mei din străinătate să cumpere și să le trimită!

***

Jin Wuqi s-a mutat în cele din urmă în casa lui Yu Yang, spunând că s-a săturat să locuiască în propria lui casă.

La câteva zile după ce era externat, un proiect la firma lui Jin Wuqi era finalizat. Așa că a participat la un banchet de celebrare.

Yu Yang i-a reamintit în mod repetat să nu pună mâna pe alcool și să îl sune dacă obosește pentru a-l putea lua.

Înainte ca banchetul să se încheie și chiar înainte ca Jin Wuqi să-l poată suna, Yu Yang a început să-i trimită constant mesaje lui Jin Wuqi.

Yu Yang: Nu bea alcool. Nici măcar o înghițitură.

Yu Yang: Nu sta în mulțime. Nu lăsa pe nimeni să se ciocnească de tine.

Yu Yang: Ești obosit? Se face târziu.

Yu Yang: Este mai bine pentru Omega să nu stea afară până târziu în noapte.

…

Jin Wuqi s-a întors să se uite la telefonul său și a văzut aceste mesaje.

Jin Wuqi: Bebelușul spune că încă mai vrea să stea afară și să se mai joace puțin.

Yu Yang: Copilul este încă mic și nu înțelege ce vrea. Nu te poți juca alături de el.

Jin Wuqi: Bine atunci, vino să mă iei.

***

Când Yu Yang a sosit, Jin Wuqi se afla deja lângă patul de flori.

Omega ținea o haină într-o mână și o țigară în cealaltă, stând sub o lumină puternică. Abdomenul său inferior nu arăta niciun semn de umflătură, iar vesta costumului îi contura o talie subțire. Picioarele sale lungi și drepte proiectau umbre ascuțite pe sol. Vântul nocturn sufla, împrăștiind șuvițe de păr pe chipul său frumos, iar părul legat lejer la ceafă te determina să vrei să întinzi mâna și să-l dezlegi.

Yu Yang nu a avut timp să aprecieze scena. Mintea i s-a întunecat cu un bâzâit puternic. A trântit portiera mașinii și s-a repezit la el, mai întâi acoperindu-l cu o haină pe Jin Wuqi, apoi luându-i țigara neaprinsă din mână. Fața lui părea rece.

– Copilul spune că vrea să fumeze.

Jin Wuqi a spus cu un zâmbet luminos, uitându-se la el.

– Renunță! a spus Yu Yang cu răceală.

– Glumeam doar.

Jin Wuqi și-a înfășurat brațele în jurul gâtului lui Yu Yang și s-a aplecat în îmbrățișarea lui.

– Un client mi-a dat-o și am luat-o fără să mă gândesc. Eu nici măcar nu am mirosit-o. Nu fi supărat.

Fântâna din centrul patului de flori curgea liniștită. În fața lor se afla hotelul magnific și în jurul lor luminile blânde, aurii, care nu erau prea strălucitoare, dar emanau căldură.

Yu Yang s-a uitat la el pentru o clipă, apoi a aruncat țigara în patul de flori și a scos o cutie din buzunar.

– Gusturile mele sunt obișnuite. Mi-am folosit toată judecata pentru a mă îndrăgosti de tine.

A deschis cutia.

– Am ales-o acum mult timp. Și nu știu dacă îți va plăcea, dar nu am putut aștepta.

În cutie se afla o pereche de inele strălucitoare, fiecare cu un rând de diamante fine, simple, dar elegante.

– Căsătorește-te cu mine, a spus Yu Yang, uitându-se intens la Jin Wuqi. Ochii lui erau strălucitori, plini de nenumărate speranțe și tandrețe, suprapunându-se cu băiatul de optsprezece- ani de acum cinci ani, încă plin de iubire.

– Am atât de multă dragoste să-ți ofer și atât de mult timp să petrec cu tine.

Yu Yang a spus încet:

– Acestea sunt cuvintele pe care am vrut să ți le spun când aveam optsprezece ani. Și sper că nu e prea târziu acum.

Nu era prea târziu. Niciodată nu era prea târziu. Inimile lor băteau mereu una pentru cealaltă. Chiar dacă erau despărțiți și erau plini de neînțelegeri, în cele din urmă, au avut încă șansa de a se ține de mână și de a-și mărturisi sincer dragostea.

Jin Wuqi a clipit. Lacrimile din ochii lui arătau ca lumina umedă a stelelor. Frumusețea Omega părea nesfârșită, veșnic captivantă cu mirosul de trandafiri.

– Bine, a spus el.

Inelele reci au alunecat pe degetele lor subțiri. Yu Yang și-a coborât capul pentru a pune inelul pe degetul lui Jin Wuqi, apoi i-a ținut mâna și i-a sărutat ușor degetul inelar.

Jin Wuqi a pus și el un inel pe degetul lui Yu Yang. Cele două inele netede și strălucitoare străluceau în lumina lunii și a lămpii, ca și cum erau acoperite cu o căldură incandescentă.

– Nu mai poți renunța la mine.

Yu Yang s-a uitat la mâinile lor, simțind multe emoții incontrolabile în acest moment: durere în suflet, supărare, tristețe, regret. Era cu adevărat întristat. S-a uitat în sus la Jin Wuqi și a spus:

– Indiferent ce se întâmplă, dacă insiști să mă părăsești, nu poate fi decât un singur motiv. Acesta este că nu mă mai iubești. Nimic altceva nu este acceptabil. Eu sunt deja un Alfa care poate rezolva totul pentru tine. Așa că vreau să fiu primul și cel mai important în viața ta.

Jin Wuqi și-a înclinat capul și a sărutat colțul gurii lui Yu Yang. Lacrimile i-au alunecat pe obraz. Omega nu a spus nimic. El doar a dat din cap în liniște.

– Desigur… l-a îmbrățișat Yu Yang și i-a spus încet:

– De asemenea, nu poți înceta să mă iubești.

Jin Wuqi și-a înfășurat brațele în jurul taliei lui Yu Yang, mirosind feromoni de sifon de lămâie atât de aproape și a zâmbit.

– Eu te iubesc cel mai mult, Yu Yang.

***

După ce au petrecut ceva timp înregistrându-și căsătoria, Yu Yang și Jin Wuqi nu aveau niciun plan pentru o nuntă. Au lăsat temporar deoparte munca lor la firmă, vizitând mai întâi casa părinților lui Yu Yang, apoi călătorind în străinătate pentru a o întâlni pe mama lui Jin Wuqi. În cele din urmă, cei doi au plănuit să călătorească împreună pentru o vreme.

Părinții lui Yu Yang erau șocați. Fiul lor s-a întors brusc, însoțit de un Omega pe care-l înregistrase deja pentru căsătorie, iar Omega era deja însărcinat.

Iar acest Omega nu era nimeni altul decât popularul Jin Wuqi, despre care auziseră cu mult timp în urmă.

– Ești rezonabil?

Tata l-a tras deoparte pe Yu Yang și a spus încet:

– Să nu faci nuntă? Așa îți tratezi Omega?

– El este cel care a spus că nu avem nevoie de una. Mi-ar plăcea să spun întregii lumi că sunt căsătorit cu el.

Yu Yang a spus:

– Dar gândindu-mă la asta, nu prea contează. Să fim împreună este ceea ce este important, mai ales acum că el este însărcinat. Nu vreau să fie prea obosit.

Mama lui Yu Yang i-a dat lui Jin Wuqi mai multe brățări și pandantive din jad moștenit, spunând că acestea erau destinate inițial să fie oferite la logodnă, nuntă și apoi la nașterea copilului. Acum, ar putea fi date toate odată.

– Cât de drăguţ!

Tatăl lui Yu Yang și-a întors capul și a aruncat o privire, făcând un comentariu sarcastic.

Apoi l-a întrebat liniștit pe Yu Yang:

– Care ar fi un cadou potrivit? Acțiuni? Casa și mașina sunt cadouri sigure. Dar gândește-te dacă mai există și altceva.

– Tată, ești și mai drăguţ! a spus Yu Yang.

***

Mama lui Jin Wuqi nu era surprinsă să îl vadă pe Yu Yang. Era pur și simplu foarte încântată.

– Deci tu ești Yu Yang.

S-a uitat la Yu Yang cu blândețe.

– Mulțumesc. La fel ca Xiao Qi, niciunul dintre voi nu a renunțat.

Jin Wuqi făcea plajă în grădină, în timp ce Yu Yang și mama lui Jin Wuqi stăteau lângă ferestrele de la podea la tavan din camera de zi.

– Sunt o mamă inutilă. Când Xiao Qi suferea, tot ce am făcut era să plâng. Se pare că nu am putut face nimic altceva. De-a lungul anilor, el a strâns din dinți și a ajuns până aici de unul singur. Tot ce am putut face era să gătesc pentru el în fiecare zi, să am grijă de viața lui de zi cu zi. Nu l-am putut ajuta cu nimic altceva.

Omega nu ar trebui să sufere așa. Dar dacă spun asta, nu apreciez tot ce a făcut Xiao Qi. Totuși, sper că cineva poate avea grijă de el și îl poate proteja.

Chiar nu este ușor să ajungi atât de departe.

Ea s-a uitat la profilul lui Jin Wuqi și a spus încet:

– Fie că ești tu sau Xiao Qi, eu sper că amândoi vă puteți prețui unul pe celălalt.

– O voi face.

Yu Yang s-a uitat la Omega, care se odihnea cu ochii închiși în lumina soarelui. A spus încet:

– Îl voi prețui. Te rog să fii liniştită.

Ca un fluture care își mişcă aripile, Jin Wuqi și-a deschis încet ochii. Și-a întors capul să-l privească pe Yu Yang și a zâmbit blând.

Am simțit mirosul de trandafiri.

Am simțit mirosul de sifon de lămâie.

Există multe scene frumoase în această lume. Să mergem să le vedem împreună.

 

– Finalul capitolelor. Urmează capitolele Extra –