Mi Beibei și Ning Ran, Yin Lan și Xiao Yao, toţi și-au ales animale de companie pe placul lor.

Mi Beibei și Ning Ran au ales o pisică ragdoll, în timp ce Yin Lan și Xiao Yao au primit un corgi* gras.

Mi Beibei i-a necăjit:

– Frate Yin, frate Xiao, nu sunt cei doi câini ai voștri mari? Acest mic corgi va fi bine?

– Ding Ding și Dong Dong sunt foarte buni, a spus Yin Lan, ținând fundul dolofan al corgiului și asigurându-l imediat:

– Nu o vor intimida pe Lala.

Ding Dong și Dong Dong erau numele căinilor lor.

Lala, pe de altă parte, era numele pe care i-l dăduseră micuței corgi.

Tong Che i-a șoptit lui Mu Hanfeng:

– Profesorul Yin și profesorul Xiao sunt într-adevăr niște Alfa de oțel fără idei.

Toți cei șase au decis să își ia animalele de companie pe loc, iar fetița personalului a întrebat:

– Profesorii stau în dormitorul orfelinatului sau…?

Toată lumea a dat din cap și a spus:

– În cămin.

Fata cunoștea în mod evident mediul înconjurător și a spus:

– Atunci voi da fiecăruia dintre cele trei animale o cușcă, altfel nu este foarte ușor să le păstrezi.

În timp ce spunea asta, pur și simplu a dat jos cuștile originale ale britanicului scurt, ragdoll și corgi. Fiecare a primit un nou strat de umplutură din fleece, precum și mâncare, ustensile pentru apă și chiar două mici litiere pentru cele două pisici.

Când toți erau gata, fata s-a dus la dulap și a scos două pungi de mâncare pentru pisici și o pungă de mâncare pentru câini, şi le-a dat lui Tong Che și celorlalți.

Cum toată lumea se simțea incomod să primească atât de multe lucruri deodată, Yin Lan a întrebat direct:

– Putem plăti pentru ele?

Fata s-a uitat la el și a zâmbit:

– Lucrurile sunt gratuite. Dacă profesorul Yin vrea să dea bani, îi poate da în numele unei donații, iar banii vor fi folosiți pentru toate animăluțele de aici.

Acest lucru ar fi similar cu orfelinatul de alături.

După ce cei șase au discutat, pur și simplu au donat împreună 60.000 de yuani.

Fetița era surprinsă și încântată, oftând constant și lăudându-i pe Tong Che și pe ceilalți pentru că erau niște oameni atât de drăguți.

După ce au terminat, au părăsit adăpostul cu noile lor animale de companie și cu o serie de ustensile și s-au întors la cămin.

Primul lucru pe care l-au făcut când au ajuns la cămin era, bineînțeles, să-l instaleze pe Lapte de Cocos.

Mu Hanfeng a așezat cușca într-un colț, a netezit covorașul de lână. Apoi a așezat litiera, castronul de mâncare pentru pisici și castronul mic pentru apa de băut înainte de a-i spune lui Tong Che:

– Bine, pune-l mai întâi pe Lapte de Cocos și du-te să faci o baie.

Tong Che a dat din cap, a mers la cușcă cu Lapte de Cocos în brațe și s-a ghemuit, încercând să introducă pisica.

Dar Lapte de Cocos a mieunat brusc dintr-un motiv oarecare, iar cele două labe din față s-au agățat cu putere de brațul lui Tong Che și nu voiau să-i dea drumul.

Arăta îndurerat.

Tong Che i-a frecat bărbia și a spus încet:

– Nu este vorba că nu te mai vreau. Încă te mai vreau. Fratele se va duce să facă o baie. Tu poți aștepta în cușcă o vreme.

Miaunatul lui Lapte de Cocos a scăzut un pic, dar era încă foarte rezistent la cușcă.

Mu Hanfeng a privit din lateral și a vorbit:

– Încearcă să vezi dacă este dispus să mă îmbrățișeze.

Tong Che a dat din cap și s-a ridicat, mutând cu grijă pe Lapte de Cocos în brațele lui Mu Hanfeng.

Iar Lapte de Cocos care nu era dispus să fie mângâiat pe cap înainte, a căzut ascultător în brațele lui Mu Hanfeng de data asta și i-a mieunat încet, ca și cum l-ar fi implorat să nu-l trimită departe.

Mu Hanfeng a simțit blănița în brațe și inima i s-a înmuiat. Nu s-a putut abține să nu întindă din nou mâna și să mângâie capul rotund al lui Lapte de Cocos.

De data asta, Lapte de Cocos nu și-a folosit labele pentru a-l îndepărta.

Văzând că cei doi erau în armonie, Tong Che s-a simțit ușurat și s-a dus să facă un duș.

El nu știa că Împăratul Mu se afla afară, făcând o înțelegere copilărească cu Lapte de Cocos, interzicându-i strict să se culce cu Tong Che.

Când Tong Che a ieșit de la duș, a preluat pisoiul, iar Mu Hanfeng s-a dus să facă duș.

După ce s-au liniștit, cei doi au fost surprinși să constate că singurele sunete pe care le puteau auzi la vecini în seara asta erau lătratul ocazional al corgiului și niciun alt sunet ciudat și ambiguu!

Ei au ghicit că cei doi proști trebuie să se concentreze pe necăjirea câinelui.

Mu Hanfeng s-a așezat în spatele lui Tong Che și și-a șters părul. A coborât brusc capul și și-a folosit vârful limbii pentru a linge ușor vârful urechii lui Tong Che.

Tong Che a ars instantaneu. Și-a întors capul pentru a se uita la Mu Hanfeng și a strigat cu o voce joasă:

– Profesorul Mu…

Mu Hanfeng s-a uitat în jos la el și a zâmbit, sprâncenele i s-au ridicat:

– Vrei să faci ceva?

În subconștient, Tong Che s-a uitat mai întâi la Lapte de Cocos, doar pentru a constata că pisoiul adormise în brațele lui.

Fără alte ezitări, Tong Che s-a ridicat și l-a pus ușor pe Lapte de Cocos în cușcă.

Momentul și locul erau potrivite, iar el era un pic emoționat. S-a întors la pat și s-a așezat, stăpânindu-și timiditatea și lingând mărul lui Adam al lui Mu Hanfeng.

Patul mic de o persoană nu era convenabil, așa că Mu Hanfeng a sărutat buzele lui Tong Che și a propus cu o voce răgușită:

– Schimbăm locurile?

Tong Che era de acord în mod natural.

Mu Hanfeng l-a dus pe Tong Che direct la pervazul ferestrei și l-a așezat acolo.

Lumina lunii din afara ferestrei era blândă și, cu o mișcare a degetului, Mu Hanfeng a desfăcut cureaua lui Tong Che.

Telefonul mobil al cuiva a vibrat brusc foarte nervos.

Tong Che și Mu Han Feng:”…”

Mu Hanfeng a strâns din dinți și a explodat cu un “La naiba!” scăzut. A trebuit să îi dea drumul lui Tong Che pentru moment și a spus în șoaptă:

– Mă duc să arunc o privire.

Mu Hanfeng s-a întors și a găsit sursa vibrației. A constatat că era telefonul său mobil care vibra din cauza unui apel de la Yun Su.

Ridicându-l, Mu Hanfeng și-a reprimat iritarea și a spus calm:

– Ce s-a întâmplat?

– Ți-am trimis un WeChat, dar nu mi-ai răspuns, a spus Yun Su succint, ca și cum nu ar fi auzit că Mu Hanfeng nu era în dispoziția potrivită.

– Am contactat un neurolog, directorul spitalului Yangcheng, care este specializat în acest domeniu.

Odată ce a auzit că este vorba despre această problemă, furia lui Mu Hanfeng de a fi întrerupt într-un moment bun s-a mai domolit și a spus cu o voce joasă:

– Mulțumesc pentru munca ta grea. Deci, este ceva ce ai nevoie din partea lui Tong Tong acum?

Deodată, auzindu-şi numele, Tong Che a rămas uimit și l-a întrebat cu privirea pe Mu Hanfeng despre ce vorbea.

Mu Hanfeng s-a uitat la el și a pornit pur și simplu difuzorul, iar cei doi au ascultat împreună.

– I-am spus că au mai rămas patru-cinci zile pentru înregistrare din partea lui Xiao Che, a continuat Yun Su.

– Şi a întrebat dacă există vreun dosar medical anterior al lui Xiao Che și liste de verificare pe care le-ar putea trimite să se uite mai întâi.

Tong Che era pierdut și a clipit în gol.

Mu Hanfeng a arătat ușor spre încheietura mâinii sale, care avea brățara.

Abia atunci Tong Che și-a dat seama că Mu Hanfeng chiar contactase un doctor pentru el. Inima i s-a înmuiat brusc, dar fișele medicale…

– Manager Yun Su!

Tong Che a spus mai întâi mulțumesc.

– Îmi pare rău pentru deranj, dar nu mi-am adus fișele medicale și foile de examinare. Așa că trebuie să așteptați până mă întorc după înregistrarea spectacolului.

Yun Su a făcut o pauză și a râs.

– Așa este, eu sunt cel care și-a pierdut capul.

Cine, în deplinătatea facultăților mintale, și-ar aduce dosarul medical cu el pentru a înregistra o emisiune?

– Este în regulă, a răspuns Yun Su.

– Voi vorbi cu cealaltă parte și voi aștepta până când veți termina de înregistrat.

După ce Tong Che i-a mulțumit din nou, Yun Su a închis telefonul.

Mu Hanfeng a pus telefonul deoparte. Uitându-se la Tong Che amețit, el a zâmbit și a pocnit din degete în fața ochilor săi:

– Motănaş, eşti ameţit?

Tong Che și-a revenit în simțiri și nu s-a putut abține să nu-și înfășoare brațele în jurul gâtului lui Mu Hanfeng și să-l sărute pe obraz, șoptindu-i:

– Profesore Mu, ești atât de amabil.

Mu Hanfeng i-a mângâiat vârful părului:

– Bine, dar asta ar trebui să facă un iubit bun.

După ce a spus asta, vârfurile degetelor lui Mu Hanfeng au mângâiat ușor pielea albă de pe abdomenul inferior al lui Tong Che, și l-a privit tremurând puțin înainte să zâmbească ușor și să spună:

– Continuăm?

Tong Che nu a răspuns, dar și-a apropiat trupul de Mu Hanfeng, dând răspunsul cel mai sincer.

Mu Hanfeng și-a coborât capul și a sărutat clavicula lui Tong Che.

Telefonul care fusese pus deoparte a vibrat din nou.

Tong Che și Mu Han Feng: “…”

Mu Hanfeng s-a îndreptat și a strâns din dinți când a luat telefonul. Era tot Yun Su.

Mu Hanfeng a strâns telefonul cu o strânsoare mortală, ca și cum ar fi vrut să-l scoată pe Yun Su direct din linia telefonică:

– Ce s-a întâmplat din nou?

Yun Su a auzit acum presiunea scăzută a lui Mu Hanfeng și era uimit pentru o clipă. El a ridicat din umeri și a spus:

– Ceea ce mi-ai cerut să verific, Xiao… partea părinților lui Xiao Che, există o situație.

Auzind din nou ceva legat de Tong Che, furia lui Mu Hanfeng s-a risipit din nou și el a întrebat:

– Care este situația?

Neștiind relația dintre Tong Che și familia sa, Yun Su s-a bâlbâit un pic:

– Nu este foarte bună și este ceva foarte ciudat. Ai spus că Xiao Che are un frate Alfa, dar ceea ce am descoperit eu este un Omega.

Mu Hanfeng era acum și el șocat. Tonul său urca și cobora rar:

– Ce ai spus? Este un Omega?

Neștiind de ce a reacționat atât de puternic, Yun Su a spus pur și simplu:

– Ți-am trimis informațiile pe WeChat, le poți citi singur.

După ce a închis telefonul, Mu Hanfeng a intrat imediat pe WeChat.

Tong Che a simțit ceva vag, dar nu era sigur, și l-a întrebat:

– Ce… ce Omega?

Degetul lui Mu Hanfeng care aluneca pe ecran a făcut o pauză. A ridicat capul și i-a explicat mai întâi lui Tong Che:

– Mai devreme… i-am cerut lui Yun Su să verifice situația foștilor membri ai familiei tale.

Deși Mu Hanfeng știa că Tong Che nu avea niciun sentiment pentru ei, la urma urmei, viața lui Tong Che era dată de acele două persoane. Deci, chiar dacă era nedrept pentru Tong Che, chiar dacă dorea foarte mult să se răzbune, îi era un pic teamă să o facă.

Cu toate astea, Tong Che a înțeles repede de ce era îngrijorat Mu Hanfeng. A râs, și-a îngropat capul în ceafa lui Mu Hanfeng și a șoptit cu o voce serioasă:

– Maestre Mu, sunteți singurul pe care îl am acum și sunteți viitoarea mea familie.

Aceste cuvinte i-au dat lui Mu Hanfeng liniște sufletească și au risipit instantaneu orice îngrijorare pe care o avea. A sărutat urechea lui Tong Che și a răspuns călduros:

– Ei bine, şi Tong Che este singura mea familie.

Cei doi și-au împărtășit gândurile, așa că Mu Hanfeng nu s-a mai ascuns și a dat clic direct pe informația trimisă de Yun Su, uitându-se la ea împreună cu Tong Che.

Informația trimisă de Yun Su nu era foarte lungă.

Ideea principală era că cei trei oameni nu o duceau prea bine acum.

Compania pentru care lucrau Tong Ning și Sun Yi a dat faliment la începutul acestui an.

La vârsta lor, ambii aveau dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. Tong Ning schimbase firma, dar putea începe doar ca funcționar junior, iar salariul său lunar era departe de ceea ce era înainte.

Sun Yi nu își găsise încă un loc de muncă și stătea acasă.

Dar cel mai interesant lucru este că în informații, cu litere negre pe un fundal alb, era o înregistrare a unei alte persoane:

Nume: Tong Hui

Vârsta: 21 de ani

Gen: Bărbat, Omega

Tong Che era și el uimit.

– Ce… ce se întâmplă aici?

Mu Hanfeng și-a întors capul pentru a confirma cu el:

– Acesta este numele fratelui tău?

Tong Che a dat imediat din cap.

Când Tong Ning și Sun Yi i-au dat fratelui său acest nume, au sperat că el va fi la fel de strălucitor ca o stea.

Mu Hanfeng a adăugat:

– Yun Su era întotdeauna de încredere. Informațiile pe care le-a aflat sunt foarte exacte. Ca să nu mai spun că, dacă totul este corect, ar fi ciudat ca doar sexul să fie greșit.

Acesta era un lucru pe care Tong Che îl știa și s-a grăbit să spună:

– Nu am vrut să mă îndoiesc de informație, eram doar prea surprins.

După ce s-a gândit la asta, Mu Hanfeng a dat singurul motiv posibil:

– Teoretic, vorbind, testul de gen făcut la termenul de naștere al bebelușului este precis în proporție de 99%, dar poate că Tong Hui se întâmplă să fie 1%.

După ce a auzit cuvintele lui Mu Hanfeng, Tong Che a vrut brusc să râdă.

Nu că ar fi jubilat, doar că simțea că totul era ca o comedie de umor negru.

Tong Ning și Sun Yi îi dăduseră toate așteptările și favorurile lor lui Tong Hui, doar pentru că știau că el se va diferenția mai târziu într-un Alfa.

Dar cine ar fi crezut că acestea se vor încadra într-o probabilitate de doar 1%?

După mai mult de un deceniu de așteptare ca Alfa, Tong Hui s-a diferențiat într-un Omega.

Era cu adevărat ironic până la extrem.

Mu Hanfeng urmărise cu atenție expresia lui Tong Che. Văzând că acesta rămăsese tăcut, cu colțurile buzelor ridicându-se și coborând, nu s-a putut abține să nu-i atingă ușor obrajii, încetinindu-și vocea pentru a-l ademeni:

– Tong Tong, poți râde sau plânge dacă vrei.

Tong Che și-a revenit în simțiri și a scuturat din cap cu un zâmbet:

– Nu vreau să plâng, cred doar că este puțin ironic. De fapt, fie că este un Omega sau nu, fie că o duc bine sau nu, nici nu-mi mai pasă.

În perioada în care era abandonat pentru prima dată, Tong Che se gândea mereu la viața lor și era mereu trist din cauza asta.

Dar după atâția ani, toate emoțiile erau încet-încet uzate de timp.

În plus, cel mai important lucru era că acum îl avea pe Mu Hanfeng.

Cu acest lucru în minte, Tong Che a adăugat o frază serioasă:

– Acum, îmi pasă doar dacă profesorul Mu este bine și fericit.

Încă nu era obișnuit să spună astfel de lucruri direct și, cu cât vorbea mai mult, cu atât vocea lui devenea mai slabă, iar vârfurile urechilor erau și mai roșii.

Inima lui Mu Hanfeng era împunsă până la punctul de a fi acră și amară, așa că a aruncat pur și simplu telefonul deoparte și a sărutat buzele moi ale lui Tong Che, răspunzând serios:

– Sunt fericit când sunt alături de tine.

Din moment ce lui Tong Che nici măcar nu-i mai păsa, iar Tong Ning și Sun Yi primiseră deja cea mai mare pedeapsă din partea cerurilor, nu mai era nevoie să ia nicio măsură.

Dacă avea atâta timp și energie, ar fi putut la fel de bine să le folosească pentru a-și convinge motănaşul și a-l determina să fie fericit.

După ce s-a hotărât, Mu Hanfeng i-a scos pe cei trei oameni dezgustători din mintea sa și și-a coborât capul pentru a săruta pieptul lui Tong Che.

Mâinile lui Tong Che s-au prins ferm de spatele lui Mu Hanfeng, cu tot capul îngropat în colțul gâtului lui Mu Hanfeng.

Cine ar fi crezut că telefonul mobil, care fusese pus deoparte, va suna a treia oară?!

Tong Che și Mu Han Feng:”…”

Mu Hanfeng simțea că nici măcar nu poate respira. El a scos un oftat lung și, cu o față neagră, a răspuns la apelul lui Yun Su:

– Domnule Yun, ce s-a întâmplat din nou?

Yun Su a auzit în cele din urmă că ceva nu era în regulă și l-a întrebat ezitant:

– Vă deranjez?

Mu Hanfeng și-a trecut degetele prin păr, epuizat și nu a mai vrut să răspundă, a spus pur și simplu:

– Spune doar ce s-a întâmplat.

Yun Su a încetat apoi să mai pună întrebări și a spus rapid:

– Regizorul Li a predat un scenariu cu doi bărbați principali, iar eu cred că tu și Xiao Che sunteți potriviți.

Mintea lui Mu Hanfeng era acum plină doar de motănaşul din brațele lui și nu voia să se gândească deloc la scenarii, așa că a spus dintr-o suflare:

– Dacă este potrivit, atunci ar trebui să lupți pentru el mai întâi. Trimite-mi scenariul, Îl voi citi cu Tong Tong mâine, când sunt liber. Poți să nu mă mai suni?

Chiar dacă acest tip de întrerupere era prin telefon, Yun Su tot s-a simțit ruşinat și a închis telefonul în grabă.

Mu Hanfeng a respirat lung, și-a închis telefonul și a mușcat clavicula lui Tong Che, ca și cum s-ar fi descărcat:

– Gata, acum nimeni nu ne va mai deranja.

Tong Che era enervat. Picioarele sale lungi erau încolăcite în jurul lui Mu Hanfeng, iar acesta și-a mișcat talia ca răspuns.

Sărutările lui Mu Hanfeng au coborât pe gâtul subțire al lui Tong Che, au trecut pe lângă clavicula delicată, au alunecat pe pieptul său slab și pe stomacul plat și, în cele din urmă, au aterizat pe luna sexy, roz pal, de pe talia laterală a lui Tong Che.

Vârful limbii lui a ieșit afară, s-a învârtit, a lins și a mușcat…

Tong Che și-a ridicat gâtul în sus, ceafa lui sprijinindu-se de geamul ferestrei, care era evident rece, dar Tong Che și-a simțit tot trupul arzând. Ceafa lui era și mai fierbinte, aproape arzând.

Aerul se încălzea, iar cei doi erau strânși unul lângă altul, simțind clar schimbările din trupul celuilalt.

Mâna lui Mu Hanfeng îl ținea deja pe micuțul Che când, brusc, un “miau” a venit din spatele lui.

Înainte ca el să poată reacționa, o pată cărnoasă și pufoasă s-a împiedicat și a sărit între ei.

Partea cea mai proastă era că piciorul din spate al balonului a aterizat chiar pe micuțul Mu, iar coada lungă a balonului a trecut chiar peste micuțul Che…

Tong Che și Mu Hanfeng s-au uitat unul la celălalt fără cuvinte, iar nişte cuvinte mari le-au venit în minte la unison…

Asta este o tragedie umană. Viața este atât de grea!

– // –

*Numele Corgi este de origine galeză și este un compus din cuvintele cor și gi, care înseamnă „pitic” și, respectiv, „câine”.