Vârfurile urechilor lui Tong Che ardeau din nou, dar el și-a stăpânit ruşinea și a promis serios:

– Problema mea… problema mea serioasă e, de asemenea, doar profesorul Mu. Îl voi trata întotdeauna foarte, foarte bine pe Maestrul Mu în viitor.

Tong Che era prea ruşinat să mai spună ceva, dar a vrut să-i spună lui Mu Hanfeng: “Dragostea care ți-a lipsit în cei 28 de ani de viață, o voi compensa în viitor.”

Când Mu Hanfeng îi povestea despre trecutul său, tonul său era întotdeauna foarte indiferent.

Fie că era vorba de anii lungi ai copilăriei și adolescenței, când inegalitățile erau ignorate, sau de perioadele mai întunecate și mai obscure, când a aflat adevărul ca adult, Mu Hanfeng doar a trecut peste asta în câteva cuvinte.

Dar poate fi chiar atât de ușor?

Evident, nu este posibil deloc.

Tong Che a înțeles ce spunea Mu Hanfeng într-un mod relaxat, pentru că nu voia să îl determine să se simtă rău din nou.

Dar chiar și așa, Tong Che încă îşi putea imagina.

În perioada dinainte ca Mu Hanfeng să devină adult, Tong Che putea să empatizeze cu el. Știa cum a îndurat el și știa că Mu Hanfeng a îndurat la fel.

Cât despre Mu Hanfeng, un tânăr care a aflat brusc adevărul chiar când a devenit adult, era într-o situație atât de neajutorată. Câte nopți l-au bântuit, răsucindu-se și întorcându-se? Cum s-a forțat să se maturizeze peste noapte și să învețe să își pună o mască și să manevreze în lumea afacerilor? Cât efort a trebuit să depună pentru ca, în doar cinci ani, să poată reduce decalajul dintre el și puterea familiei Mu și să-și asigure propria afacere, reușind să-l trimită pe Mu Yang la închisoare și să-i dea o lovitură grea lui Qin Wan și fiului ei?

Acesta este un lucru la care mulți oameni nici nu ar îndrăzni să se gândească, și nu este atât de simplu. Era vorba de spargerea dinților, înghițirea lor cu sânge în stomac și oprirea lor să iasă.

Când Tong Che s-a gândit la asta, a simțit cum respirația i se strânge din nou.

Dar Mu Hanfeng părea să fie capabil să ghicească ce gândea Tong Che. El a suspinat ușor și a ciugulit buzele lui Tong Che, zâmbind ușor și spunând:

– Motănaş, toate astea sunt în trecut. Acum sunt foarte norocos și mulțumit că te am.

El chiar s-a gândit că, dacă suferințele și fericirea în viață erau cu adevărat constante, atunci greutățile pe care le suferise cu atâția ani în urmă meritau acum dacă îl primea pe Tong Che în schimb.

Rănile despre care credea că nu se vor vindeca niciodată și care erau șterse cu timpul, în acest moment, erau ușor alinate de Tong Che.

Coaja căzuse, dar în interior nu mai era o mizerie însângerată, ci se născuse o nouă speranță.

Totul era bine acum.

Atât de bine, încât Mu Hanfeng nu a mai vrut să fie un gentleman.

El s-a aplecat brusc în față și l-a apucat de ceafă pe Tong Che, frecându-l de două ori și spunând:

– Motănaş, iubitul tău vrea să trecem la acţiune acum.

Lacrimile din ochii lui Tong Che nu dispăruseră încă, dar trupul său a reacționat mai întâi sincer – glandele din spatele gâtului erau deja pline de căldură.

A înlemnit timp de două secunde înainte să realizeze despre ce vorbea Mu Hanfeng.

Mu Hanfeng spusese că el era singura lui preocupare, iar acum spunea că vrea să treacă la acţiune…

În traducere, înseamnă că domnul Mu vrea să i-o tragă acum!

Orice durere sufletească sau suferință pe care o avusese a dispărut într-o clipită, iar Tong Che era atât de ruşinat, încât și-a ridicat mâna și și-a șters ochii neglijent.

Cine ar fi crezut că Mu Hanfeng va zâmbi și va spune:

– Nu le șterge, s-ar putea să te determin să plângi și mai mult mai târziu.

Tong Che: “…”

Mu Hanfeng se hotărâse să fie un pungaș… nu, se hotărâse să treacă la acţiune. Așa că nu a mai ezitat și și-a deschis gura, străpungând glandele vulnerabile ale lui Tong Che cu dinții săi canini.

Tong Che a gemut încet și l-a strâns și mai tare pe Mu Hanfeng.

Mu Hanfeng a devenit mai priceput în marcarea temporară, iar sentimentul pe care cei doi îl aveau de pe urma acesteia era mai comod și mai plăcut.

Camera era plină de mirosul feromonilor lor care se amestecau, ca într-o zi răcoroasă de vară la plajă.

Tong Che era moale ca laptele de cocos, întins în brațele lui Mu Hanfeng, fără să vrea să se miște, când deodată a simțit un loc sub el, care încă îl apăsa.

După ce tocmai fusese marcat, mintea lui Tong Che era încă un pic înceată. I-au trebuit câteva clipe să-și dea seama ce era și era brusc mult mai treaz.

De când relația era stabilită, deși cei doi s-au îmbrățișat și au dormit împreună în fiecare zi, ceea ce au făcut cu adevărat era doar un marcaj temporar.

Cu alte cuvinte, este doar o simplă mușcătură a gâtului.

De fiecare dată când era marcat, Tong Che simțea că putea fi deja în lumea fericirii, dar azi și-a dat seama că puteau face mai mult decât o simplă marcare.

Când s-a gândit la asta, Tong Che nu s-a putut abține să-și miște picioarele și s-a frecat ușor de trupul lui Mu Hanfeng, întrebându-l cu o voce joasă:

– Mu… Domnule Mu, vreţi… vreți să continuăm?

Mu Hanfeng avea deja dificultăți în a se abține, iar acum că era frecat, nu s-a putut abține să nu scoată un “șuierat” ușor.

Auzind cuvintele lui Tong Che, ochii lui au devenit adânci pentru o clipă și a întrebat cu o voce răgușită:

– Cu ce vrea motănaş să continuăm? Hmm?

Ultimul “hmm” era un bubuit slab, provocând trupul lui Tong Che să tremure de parcă era electrificat.

Și-a coborât genele și a privit în jos. Vocea lui era și mai joasă, dar cuvintele care ieșeau erau extraordinare.

– Să continuăm… acţiunea. Nu ai spus că mai vrei să plâng?

Vârful limbii lui Mu Hanfeng a apăsat pe partea din spate a dinților săi și a înjurat “La naiba!” cu voce joasă.

Acest pisoi de obicei timid era acum foarte îndrăzneț, atât de îndrăzneț încât nu știa dacă să trăiască sau să moară!

– Tong Che!

Mu Hanfeng a închis ochii și vocea lui a devenit și mai răgușită.

– Știi ce spui?

Tong Che nu s-a uitat la el, dar a îndrăznit să scoată vârful limbii și să-i lingă pieptul.

Abia după lingere a răspuns:

– Probabil… Probabil că știu.

Respirația lui Mu Hanfeng a devenit mai grea. Nu a mai putut suporta. I-a dat brusc drumul lui Tong Che și s-a așezat în picioare:

– Culcă-te! Mă duc să fac un duș.

Ce fel de duș? Desigur, era un duș rece.

Dar înainte de a face un pas în afara camerei, o mână mică îl trase de halat.

Mâna era delicată și moale, iar forța ei era la fel de moale ca a stăpânului său.

Iar Mu Hanfeng nu s-a mai putut lupta.

În clipa următoare, l-a auzit pe Tong Che întrebând:

– Chiar vrei să te oprești?

Mu Hanfeng a respirat adânc și și-a strâns mâna la o parte, încercând cu disperare să nu se întoarcă și să-l omoare imediat pe acest mic Omega. Pentru rectificare, el a răspuns cu o voce răgușită:

– Este în regulă să continuăm. Mai întâi, ia legătura cu regizorul Wang și spune-i că vei avea nevoie de concediu în următoarele două zile și că nu vei înregistra.

Tong Che era uimit și și-a dat seama de ce era îngrijorat Mu Hanfeng, așa că nu a îndrăznit să spună nimic.

Deci, tot ceea ce era scris în acel articol era adevărat!

Era adevărat că nu se va putea ridica din pat timp de trei zile și trei nopți!

Deși micul motănaş pervers abia aștepta să o facă, trebuia să acorde prioritate înregistrării.

Când Mu Hanfeng a auzit că tăcea, l-a ademenit din nou pe un ton mai lent, neștiind dacă îl liniștea pe Tong Che sau pe el însuși:

– Fii cuminte, să nu ne grăbim cu problemele astea. Va fi destul timp după ce spectacolul de varietăți se va termina. Lasă-mă pe mine să plec primul, bine?

Tong Che a dat din cap și apoi a clătinat din cap:

– Eu… te pot ajuta cu mâinile mele.

Mu Hanfeng simțea că este pe cale să explodeze. În subconștient, a refuzat:

– Nu, eu doar…

A vrut să spună: “O să fac un duș rece”, dar nici măcar nu a putut să spună ultima parte a propoziției.

Pentru că Tong Che se ridicase deja, îngenunchease lângă pat, ridicase tivul cămășii de noapte și își băgase mâna înăuntru…

În momentul în care atingerea rece l-a învăluit, Mu Hanfeng nu s-a putut abține să nu tresară. Nu a mai putut spune nu și s-a așezat pe marginea patului cu toată forța, apucând ceafa lui Tong Che, care era atât de îndrăzneț și activ în încercarea de a-l face fericit, și l-a sărutat cu înverșunare.

Tong Che nu era foarte puternic la început. Tocmai fusese marcat, iar acum era sărutat din nou. Întregul său trup era ca o baltă și nu era capabil să continue după câteva lovituri. Lui Mu Hanfeng i-a părut rău pentru el, așa că pur și simplu a îmbrățișat persoana și a întors-o, lăsând picioarele lungi ale lui Tong Che să-i facă favoarea.

După ajutor, camera avea o atmosferă fermecătoare. Erau șervețele peste tot, iar pielea dintre picioarele lui Tong Che era roșie.

Mu Hanfeng a dus persoana în baie, a ieșit să curețe tot ce trebuia curățat și apoi s-a întins din nou.

Tong Che era deja atât de obosit, încât pleoapele sale superioare și inferioare se luptau, dar nu a uitat să îi cânte lui Mu Hanfeng.

Mu Hanfeng i-a sărutat lobul urechii:

– Nici azi nu trebuie să cânți, a spus Mu Hanfeng.

– Iubitul meu poate să doarmă azi.

Tong Che a dat din cap și s-a arcuit din nou în brațele lui Mu Hanfeng, dar nu reușea să se liniștească. Mintea lui încă se învârtea în jurul cântecului. Amețit, și-a amintit cumva singurul cântec pe care Mu Hanfeng îl ceruse vreodată: “Cer plin de nori.”

Tong Che a deschis ochii și s-a uitat la Mu Hanfeng. Buzele i s-au mișcat, dar a ezitat să întrebe.

Cel mai probabil are legătură cu probleme de familie, iar acum că domnul Mu a încetat să se mai gândească la acele lucruri vechi, de ce ar întreba din nou?

Cu toate astea, Mu Hanfeng putea vedea deja că Tong Che ezita să întrebe și a întrebat cu o voce blândă:

– Ce s-a întâmplat? Ce vrea motănaşul să întrebe?

Tong Che a ezitat pentru o clipă, dar a decis să întrebe.

Tot trecutul sfâșietor era povestit azi.

Odată ce a spus-o, atunci nu va mai trebui să o menționeze niciodată.

Tong Che a început:

– Vreau să vă întreb, de ce ați vrut să ascultați cântecul “Cer plin de nori” înainte, dle Mu?

– Am crezut că vrei să întrebi ceva important, a spus Mu Hanfeng pe un ton relaxat.

– Nu ți-am mai spus că am primit o cutie mică când am devenit adult?

Tong Che a dat din cap.

El a continuat:

– În acea cutiuță, în afară de scrisoarea scrisă de bunicul meu, se aflau câteva lucruri pe care mama mea le lăsase în urmă înainte să moară, inclusiv o copie scrisă de mână a versurilor cântecului “Cer plin de nori” și o fotografie cu ea și Mu Yang când erau încă în facultate.

Tong Che și-a amintit din nou versurile cântecului, iar unul dintre versuri era:

“Fotografia cu ea și el e în mână.

Amândoi sunt prostuți

Cât de frumos zâmbesc.”

Pentru o clipă, Tong Che a tăcut, neștiind ce să spună.

Dar lui Mu Hanfeng nu i-a păsat. El doar a suspinat cu emoție:

– În cele din urmă, mama mea este doar o persoană săracă care era un pic proastă.

Deși ea era mama lui biologică, cei doi erau strâns legați, dar, la urma urmei, Shen Yun a murit prea devreme, atât de devreme încât Mu Hanfeng nu fusese încă în stare să dezvolte sentimente pentru ea.

Și, desigur, probabil că nici Shen Yun nu avea sentimente pentru Mu Hanfeng. La urma urmei, tot ce a lăsat în urmă înainte de a muri nu era decât o amintire a unei iubiri care se stinsese de mult și nu se mai putea întoarce, dar nimic care să arate că se gândea la Mu Hanfeng.

Tong Che și-a amintit ziua în care Mu Hanfeng i-a cerut să cânte acest cântec și dimineața următoare, când era într-o stare foarte proastă. S-a gândit la ceva într-o clipită:

– Așadar, în acea zi era…

– Da, a preluat Mu Hanfeng, confirmând presupunerea lui Tong Che.

– 27 noiembrie, era comemorarea morții mamei mele.

Așa este; era duminica din prima săptămână a spectacolului de varietăți, 27 noiembrie.

Cu toate astea, Tong Che și-a amintit repede că Mu Hanfeng a spus că mama lui s-a sinucis înainte ca el să împlinească o lună.

În acest caz, ziua de naștere a lui Mu Hanfeng nu este în noiembrie?

Nu e de mirare că Tong Che era atât de surprins. Inițial, ziua de naștere a unui artist era făcută publică.

Dar indiferent ce informații oficiale sau bârfe existau despre Mu Hanfeng, nu se menționa niciodată ziua lui de naștere.

Abia acum, când știa totul despre trecutul lui Mu Hanfeng, putea înțelege de ce era reticent în a-și dezvălui ziua de naștere.

Mai degrabă decât să spună că nu a vrut să o dezvăluie, era mai degrabă ca și cum nu a vrut să își sărbătorească deloc ziua de naștere, și, în mod natural, nu a vrut ca nimeni să o sărbătorească pentru el.

Ochii lui Tong Che au început să se întunece din nou și a strigat:

– Profesore Mu…

Mu Hanfeng a spus brusc:

– Tong Tong, ghici în ce zi este ziua mea de naștere.

Tong Che era uimit. A pus Mu Hanfeng această întrebare pentru că ar putea avea ceva de-a face cu asta?

Un gând i-a străfulgerat brusc prin minte. Tong Che nu a îndrăznit să creadă și a spus ezitant:

– Ar putea fi… 10 noiembrie?

Mu Hanfeng și-a ridicat colțul buzelor, a sărutat fruntea lui Tong Che și a spus:

– Ești atât de inteligent.

Tong Che nu credea că a ghicit corect și era și mai surprins. Era într-adevăr 10 noiembrie!

10 noiembrie era ziua în care el și Mu Hanfeng s-au întâlnit pentru prima dată.

Era la cină când a vărsat suc de struguri pe Mu Hanfeng. Mu Hanfeng a explicat:

– În general nu sunt într-o dispoziție bună în acea zi, în fiecare an, pentru că multă vreme m-am întrebat dacă nașterea mea nu era o greșeală.

Lui Tong Che i s-a strâns gâtul când a auzit asta și s-a grăbit să spună:

– Nu! Nașterea ta, pentru mine, a fost un dar.

Mu Hanfeng era uimit, iar strălucirea galbenă caldă a lămpii de noptieră din ochii lui a arătat o blândețe pe care nimeni nu o mai văzuse vreodată.

El a zâmbit și a spus cu seriozitate:

– Știu! Şi tu ești un dar pentru mine.

Tong Che s-a simțit din nou ruşinat și a roșit în timp ce asculta continuarea lui Mu Hanfeng.

– De-a lungul anilor, în fiecare an, de ziua mea, am băut singur, iar anul acesta Yun Su nu a putut suporta. Așa că a auzit că se organizează o cină și m-a luat să mă arăt și eu pentru o schimbare.

Tong Che a înțeles în cele din urmă de ce îl întâlnise pe Mu Hanfeng, care nu participase niciodată la niciun eveniment din cerc, la petrecerea din acea zi.

– La început nu m-am bucurat că merg, a spus Mu Hanfeng, zâmbind ca și cum și-ar fi amintit ceva.

– Dar acum cred că am fost norocos să merg în acea zi.

Auzindu-l pe Mu Hanfeng spunând asta, inima lui Tong Che a bătut cu putere.

În momentul următor, Mu Hanfeng și-a frecat vârful nasului și a spus serios:

– Din fericire, eram acolo și mi-am întâlnit motănaşul.

Pentru că, de atunci, 10 noiembrie nu mai era o zi care îl provoca pe Mu Hanfeng să fie trist și nefericit, ci i se dăduse un sens cu totul nou.

Ochii lui Tong Che s-au luminat și ei, iar el a dat puternic din cap.

– Atunci anul viitor, anul viitor voi petrece ziua ta de naștere cu tine și voi sărbători aniversarea noastră!

Mu Hanfeng a răspuns încet:

– Da, cu siguranță o vom petrece împreună.

Cei doi au mai stat puțin de vorbă. Mintea lui Tong Che s-a relaxat treptat și era cuprins instantaneu de somnolență.

În secundele de dinainte să adoarmă, un gând i-a trecut prin minte într-un mod inexplicabil și somnoros.

Probabil din cauza a ceea ce auzise despre Mu Yang și Shen Yun în seara asta, Tong Che nu s-a putut abține să nu se gândească la potrivirea de feromoni dintre el și Mu Hanfeng.

Erau, fără îndoială, norocoși, deoarece nivelul lor de feromoni era foarte ridicat.

Cu toate astea, Tong Che nu s-a putut abține să nu se gândească: “Ar putea fi posibil ca simpatia domnului Mu pentru mine să fie, de asemenea, parțial influențată de feromoni?”

Acest gând a venit pe neașteptate, dar Tong Che era prea somnoros pentru a mai gândi și a adormit.

Mu Hanfeng s-a uitat la Tong Che, care vorbea cu el într-un minut, dar în următorul dormea deja. L-a sărutat pe colțul buzelor înainte de a se muta ușor pe partea lui și și-a luat telefonul mobil pentru a se uita la el.

De când vizionase videoclipul mai devreme în cursul zilei, nu se mai uitase la tendința online.

Cu câteva atingeri ale degetelor, Mu Hanfeng și-a deschis contul Weibo.

Nu era o surpriză că numele său era încă în topul căutărilor.

Cu toate astea, după ce a aruncat o privire, Mu Hanfeng a înlemnit. Această tendință părea să fie diferită de ceea ce credea el înainte…

El a postat inițial acel tweet, gândindu-se că tot internetul va mânca pepeni și va specula cu pasiune despre feudele celor bogați.

La urma urmei, familia Mu este o familie mare și bogată, un așa-numit cerc de clasă superioară.

La scurt timp după ce Mu Yang și Shen Yun s-au căsătorit, Shen Yun a decedat, iar Mu Yang s-a căsătorit cu Qin Wan, care era practic cunoscută doar de cercurile din clasa superioară.

Trecuseră aproape 30 de ani de la incident, iar Mu Hanfeng își păstrase discreția încă de la debutul său, așa că devenise un fel de secret printre nobili.

Cu toate astea, trebuie spus că internetul este plin de oameni talentați, iar cineva chiar a descoperit acest secret și chiar a găsit un articol tipărit într-un ziar vechi când Mu Yang și Shen Yun s-au căsătorit!

În legătură cu comentariile lui Mu Hanfeng de pe contul său Weibo de azi, internauții înțelepți au pus deja cap la cap povestea.

Pentru o vreme, tendința pe internet era peste tot.

“Vomit, vomit. Vreau să-mi vomit cina! Deci această Qin Wan este o amantă? Cum îndrăznește să aibă tupeul să spună că ea este mama Zeului nostru de Gheață?”

“Cum îndrăznești să îl denigrezi pe Dumnezeul nostru de Gheață, dacă te grăbești să devii mamă? Qin Wan, ești demnă?”

“Sper că fiul doamnei Qin Wan din spital este bine.”

“Există o recompensă pentru bine și rău. Sper că e bine.”

“Ha, ha, ha! Sunteți cu toții în Proiectul Speranța de la etaj?”

“Inima mea este alături de soțul meu!”

“Împăratul Mu este atât de chipeş, puternic și nefericit. Mă simt chinuit!”

“Soțul meu este cel mai bun! Nu o băgați în seamă pe târfa asta bătrână! Dacă te mai contactează, o vom raporta Spiritului Demon și o vom da în judecată pentru hărțuire!”

“Zeul Gheții nu se teme; o va pălmui din nou!”

“Prințul Che-Che este cel mai bun! Vorbește în numele Zeului Gheții!”

“Zeul Gheții l-a susținut înainte, apărându-se reciproc și toate cele. Asta e prea bine!”

“Suporterii FengChe se adună!”

“FengChe este într-adevăr, într-adevăr real!”

Mu Hanfeng râdea și plângea la comentarii, așa că, atunci când l-a văzut pe acesta, a dat click pe like.

Acest lucru a transformat în mod natural secțiunea de comentarii într-un mare teren de reproducere a marmotelor.

WeChat a vibrat de două ori, iar Mu Hanfeng l-a tras în jos pentru a vedea că era un mesaj de la Yun Su.

Yun Su: “Vai, stai treaz în miez de noapte pentru a-ți “răsfăța fanii” pe Weibo?”

Mu Hanfeng a zâmbit, știind că Yun Su vorbea despre a da un deget mare în sus unui comentariu, așa că a tastat și a răspuns: “A fost plăcut ochiului, așa că mi-a plăcut.”

Yun Su nu a săpat mai adânc și a schimbat subiectul: “Nu am cerut nimănui să dezvăluie acel secret.”

Mu Hanfeng a zâmbit: “Știu.”

Yun Su îi cunoștea natura și știa că nu ar fi dispus să folosească aceste lucruri pentru a vinde falsuri și pentru a-și crea un fel de persoană frumoasă, puternică și mizerabilă.

Mu Hanfeng disprețuia să facă asta și nu avea nevoie să o facă.

Cu toate astea, acum că se pare că a dus la o situație similară, Mu Hanfeng era puțin neajutorat, dar nu putea spune nimic mai mult. Era doar un act spontan al internauților și el nu l-a putut controla.

Văzând că nu a înțeles greșit, Yun Su nu a mai menționat acest lucru și a spus: “Mi-a fost teamă că va cauza Qin Wan din nou probleme, așa că le-am cerut celor de la relaţii cu clienţii să verifice cu atenție. Fiul ei este într-adevăr în spital acum pentru că a pierdut într-o luptă în grup și a fost bătut. A rămas cu mai multe oase rupte și nu și-au putut permite facturile medicale. Ăsta este motivul pentru care a încercat să te contacteze. Dar acum, că tendința pe internet este în curs de desfășurare, ea nu poate schimba valul indiferent de ceea ce încearcă.”

Mu Hanfeng a citit acest paragraf de două ori, cuvânt cu cuvânt, și a zâmbit ironic, spunând sincer: “Asta e bine.”

Yun Su a râs, știind că Mu Hanfeng chiar nu era afectat de situație. El a răsuflat ușurat și a vorbit despre ceea ce lui Mu Hanfeng îi plăcea să audă: “Ție și micuțului tău O vă merge bine acum și există din ce în ce mai mulți fani ai cuplului. Dacă vreți să o faceți publică în viitor, este mai bine să începeți să deschideți calea acum. De exemplu, duminica asta, voi doi puteți merge împreună în direct pe Weibo timp de 20 de minute sau o jumătate de oră. Puteți controla singuri, pas cu pas, și nu fiți prea ambigui atunci când mergeți pentru prima dată.”

Mu Hanfeng era uimit. Acesta era un lucru la care nu se gândise până atunci și, fără nicio ezitare, a răspuns: “Bine, micul meu O doarme deja. Voi discuta cu el când mă voi trezi mâine.”

Desigur, Tong Che era de acord, iar cei doi au aranjat o transmisie în direct duminică la ora 13:00.

În dimineața transmisiunii în direct, Yun Su s-a simțit neliniștit imediat ce s-a trezit.

Era neliniștit toată dimineața, dar nu a putut găsi motivul.

Abia la ora 13.00 a început la timp transmisiunea în direct a lui Tong Che și Mu Hanfeng.

În momentul în care cei doi au apărut pe post, Yun Su a oftat și a găsit în cele din urmă motivul pentru care era neliniștit toată dimineața!

Pe ecran, cei doi bărbați purtau cămăși negre similare.

Cea de pe Tong Che era evident cu două numere prea mare, grasă și largă, iar mânecile erau mult mai lungi!

Ecranul era plin de pop-up-uri care strigau “haine de cuplu” și “Che-Che poartă de fapt hainele Zeului Gheții” și așa mai departe.

Yun Su a vrut să se dezlănțuie.

Ce naiba?!

El a spus să aibă o înțelegere bună și să controleze treptat gradul! Asta era pur și simplu demolarea ușii dulapului!

Nu ar fi trebuit să aibă încredere în Mu Hanfeng, acel bătrân ticălos!